Simona Niculescu: „Cultura materială românească are puternice influențe balcanice”

Mihai Petre și invitata sa, cercetătoarea și co-fondatoarea proiectului „Zestrea Dobrogeană”, Simona Niculescu, discută despre conservarea, promovarea și purtarea costumului tradițional românesc atât în mediul rural, cât și în cel urban.

Cum și când a început pasiunea pentru portul străbunilor, în ce localitate din județul Constanța a găsit cele mai multe și interesante piese tradiționale, în primul rând vestimentare, ce sunt „Șezătoarele urbane”, când a recreat primul costum dobrogean, câte există astăzi și cine le poate lucra, care sunt regulile de țesere, cum este primit portul tradițional românesc în străinătate și care va fi soarta acestuia în viitor sunt doar câteva dintre temele discutate în ediția de astăzi a emisiunii „Fără Mască”, de Ziua Națională a Portului Tradițional din Romania.

„Când ești în afara țării începi să-ți pui alte întrebări. Observi cum ești văzut în afară. Vezi acele stereotipuri negative prin care ești definit și cumva vrei să combați aceste stereotipuri. Bineînțeles că încerci să pui în față acele atribute pozitive.

În ianuarie 2014 mi-am comandat pânză și ață, și am început să cos, fără ghergef. Așa am ajuns în acel grup de șezătoare, care se făcea la vremea respectivă în online. În 2014 nu se făcea încă șezătoare de tip urban.

Prin intermediul acestor grupuri online am învățat despre tehnici, despre ce reprezintă pentru o comunitate acel costum național.

Eu am fost cea care a adus șezătoarea urbană în Dobrogea, în anul 2015, pe 24 februarie de Dragobete. Așa s-a nimerit. Am organizat această șezătoarea cu intenția de a învăța de la altcineva mai mult. Eu eram încă începătoare.

Costumul tradițional de Dobrogea, românesc, este mort de 100 de ani. A fost înlocuit cu cel orășenesc. Costum tradițional nu este fixat în timp. Fiecare generație îi aduce ceva.

În momentul în care Dobrogea a fost alipită și a revenit României, foarte mulți români au colonizat și au venit cu cultura lor materială

Pânza portului tradițional dobrogean se numește pânză învărgată, chirachie sau creață, pentru că pânza nu este făcută dintr-un singur tip de fir. Pânza are numite dungi care crează niște chenare, și fiecare femeie când își țesea pânza avea tiparul ei” a explicat Simona Niculescu.

Cristian Hagi: „Constanța nu se află pe lista spitalelor regionale”

Au ardelenii o vorbă: când cineva se laudă prea mult, spun despre el că „a pus coada la prună”. De multe ori, așa acționează și politicienii din Constanța.

În emisiunea „Punctul pe i” de azi, jurnalistul Cristian Hagi analizează investițiile necesare din sănătate, dar hiperbolizate. Veți vedea o comparație cu spitalele regionale din Cluj, Iași și Craiova. În a doua parte a emisiunii sunt analizate două dintre declarațiile primarului Chițac despre traficul din oraș.

„În Constanța urmează să avem un departament Sănătatea Mamei și Copilului, un corp de spital care se construiește lângă Spitalul Județean. Amplasamentul este prost ales, spun unii medici, dar o spun în privat, pentru că acest nou corp se va construi în parcarea din spatele spitalului.

Celaltă structură care se construiește este o policlinică multifuncțională de cardiologie și oncologie, undeva pe Bulevardul Aurel Vlaicu.”

Stelian Ion: „Vergil Chițac este părăsit de oamenii cei mai apropiați. Nici măcar aceștia nu mai au încredere”

„Zilele acestea, fostul city manager face niște așa-zise dezvăluiri în care ne spune ceea ce știam și noi deja, și anume că primarul Chițac nu a făcut ce trebuia să facă, și anume nu a trimis notificările pe care le putea trimite către firme, nu a pus presiune pe aceste firme. Nu s-a implicat și din cauza asta orașul este blocat de la un capăt la celălalt.

Domnul Vergil Chițac este părăsit de oamenii cei mai apropiați. Nici măcar aceștia nu mai au încredere în Vergil Chițac, și este vorba de un om fără de care am convingerea intimă că nu ar fi devenit primar [Felicia Ovanesian – n.a.].

Vergil Chițac, în ciuda tuturor eforturilor și a sprijinului financiar pe care l-a avut din alte zone, nu ar fi ajuns primar dacă nu era implicată doamna Ovanesian și acea asociație, Constanța Altfel. L-au sprijinit însă și-au dat seama într-un final că nu merită această funcție.

Mi-a ieșit în evidență din relatările doamnei Ovanesian o carență de caracter a domnului primar: domnul Chițac a dat ordin de tăiere a 19 arbori de pe Ferdinand, după care n-a mai recunoscut asta. I-a spus doamnei Ovanesian, foarte senin, că e incorect că s-a procedat așa. Iar chestiunea asta este absolut șocantă pentru că în acel moment îți dai seama că n-ai cu cine lucra” a explicat deputatul USR, Stelian Ion.

Părintele profesor Ioan Rusu: „Dumnezeu are o precizie deosebită”

Posibilitatea celebrării Învierii Domnului în același timp de ortodocși, catolici și protestanți a fost tema discuției dintre moderatorul Mihai Petre și părintele profesor Ioan Rusu.

Când a fost sărbătorit prima dată Paștele creștin, de ce data acestuia este variabilă, care este regula după care se calculează ziua Învierii, ce s-a stabilit la Sinodul Ecumenic de la Niceea, ce este calendarul iulian și ce este calendarul gregorian, de ce Biserica Ortodoxă Română funcționează cu Pascalia neîndreptată, cine are competența de a stabili o nouă rânduială calendaristică, care sunt șansele unei noi schisme în Biserica Creștin-Ortodoxă sunt doar câteva dintre întrebările la care puteți găsi răspunsuri în ediția de astăzi a emisiunii „Fără Mască”.

„Paștele au fost prima sărbătoare creștină. Deci Paștele sunt menționate încă în scrierile canonice ale Noului Testament.”

Silviu Coșa: „Nu cred că într-o intersecție din Vaslui sunt atâtea X6 câte sunt într-o intersecție din Constanța”

Prefectul județului Constanta, Silviu Coșa a explicat despre pregatirea sezonului estival, campania anti bullying, problemele agricultorilor, situația malului de la Cumpăna, problemele agricultorilor, posibilitatea comasării alegerilor în anul viitor dar și despre biciclete.

„Și eu stau în Constanța, și eu șofez în Constanța și-mi fac cumpărăturile în Constanța. Însă Constanța trebuie scoasă la lumină și asta înseamnă ca în momentul de față să avem șantier. Poate este bine că toate șantierele se întâmplă o dată, astfel încât să nu fim deranjați de mai multe ori. Desigur, oricând se poate mai bine. Orice am face se poate și mai bine. Nu știu însă ce prevăd acele contracte”

„Nu cred că într-o intersecție din Vaslui sunt atâtea X6 câte sunt într-o intersecție din Constanța. Asta informal. Statistica nu ține cont de cei 30.000 de navigatori care sunt constănțeni și veniturile lor sunt cheltuite în Constanța. Cred că locul pe care l-ar avea Constanța este mult mai sus” a explicat prefectul județului Constanta, Silviu Coșa.

Lucian Lungoci: „Primarul este depășit de problematica orașului”

Am purtat o discuție lungă, dar interesantă, cu deputatul constănțean Lucian Lungoci, despre modul în care ar acționa dacă de mâine ar fi primarul municipiului Constanța.

„Din păcate orașul arată mai rău și nu funcționează. Este blocat. Dacă vorbim din punct de vedere economic este la pământ. Nu cred că trebuia să sacrificăm Mamaia anul trecut, cu măsuri aberante precum taxa de parcare. Ne-au promis o administrație fără corupție și văd că a intrat DNA-ul mai mult ca în trecut.

De ce a trebuit să ne sacrifice partea carosabilă pentru locuri de parcare? Parcările nu se fac pe partea carosabilă.

Ședintețe consiliului local trebuie să fie publice, nu online. Administrația trebuie să gestioneze banii încasați de la populație. Banii se gestionează în folosul comunității. Pentru asta trebuie să stai de vorbă cu populația. Oamenii știu mai bine. Dialogul cu cetățenii este absolut necesar.

Totodată, măsurile Primăriei trebuie să fie în folosul mediului de afaceri. Am asistat la o vânătoare privind ocuparea domeniului public.

Avem toate șantierele din oraș care sunt nesupravegheate. Există un anumit grafic de lucrări. Sunt proiectele fostei administrații Decebal Făgădău, care a avut o echipă bună. Chițac n-a reușit să-i facă o echipă bună. Actuala administrație trebuia doar să dea startul acestor lucrări. Lucrările n-au fost sincronizate.

Nu am văzut parcările supraetajate. Dacă nu sunt locurile pe care să construiești, le poți cumpăra prin expropriere” a apreciat deputatul de Constanța, Lucian Lungoci.

Sensei Mihaela Borcănea: „Karate-ul e un sport al gândirii, al autocontrolului și al respectului față de adversar”

Sensei Mihaela Borcănea, atrenor emerit de Karate, a fost invitata Adrianei Teodoru la Tomis Vibes, unde au vorbit despre viață, copii, Constanța, dar în primul rând despre Karate, sportul în care contează să te respecți și să-ți respecți adversarul.

„Am plecat ca antrenor de la fostul meu club. Am rămas acolo după 18 ani ca să-mi antrenez foștii colegi. I-am antrenat și au devenit campioni mondiali la seniori. În 2009 m-am lăsat și eu. Eram și sportiv și antrenor. Am decis atunci să-mi fac propriul club. Suntem unul dintre cluburile cu rezultatele cele mai bune.

Toate activitățile sunt plătite de noi, de către părinți. Participăm la concursuri europene.

Karate-ul e un sport al gândirii, al autocontrolului și al respectului față de adversar. Asiaticii au un respect față de celălalt dar și față de sine. Iar atunci când ajungem să ne respectăm avem cum să oferim respect.

Nu suntem violenți și nu promăvăm violența. Nici măcar nu ne rănim, așa cum se întâmplă la alte sporturi.

Copiilor în general le place kumite-ul, adică lupta cu adversar, unde fiecare trebuie să puncteze și să se apere. Acolo se vede autocontrolul sportivului. Trebuie să facă punctul fără să-l lovească prea rău pe adversar” a explicat Sensei Mihaela Borcănea.

Lelia Rus-Pârvan: „Un artist autentic transmite emoția” Tezaurul Muzeului de Artă din Constanța

Mihai Petre, realizatorul emisiunii „Fără Mască” și doamna director Lelia Rus-Pârvan vă prezintă astăzi artiștii și lucrările ce sunt găzduite de un alt Muzeu – tezaur. Înființat, crescut, protejat și dezvoltat de regretatele Florica Cruceru și Doina Pauleanu, Muzeul de Artă din Constanța este un loc cu adevărat special în care, odată intrat, vizitatorul are șansa de a se deconecta de la tumultul cotidian și de a intra într-un univers al frumosului.

Valoarea autorilor și a pieselor expuse, încărcătura emoțională din poveștile care se află în spatele acestora, adaptarea la noile cuceriri ale tehnicii fac din muzeul constănțean un spațiu ce nu trebuie ratat, indiferent de vârstă: Grigorescu, Tonitza, Pallady, Aman, Luchian, Andreescu, Baba, Băncilă, Sirato, Petrașcu, Iser, Ciucurencu, Dărăscu, Jalea sunt doar câțiva dintre artiștii ale căror opere sunt astăzi trecute în revistă în cadrul turului efectuat prin cele trei etaje și subsolul Muzeului.

Grosul, alături de colecția din cadrul Muzeului „Dinu și Sevasta Vintilă” din comuna Topalu și din Muzeul „Ion Jalea” din zona peninsulară, așteaptă să fie admirate live de toți iubitorii de artă.

„Statul român nu le-a mai plătit chiriile ucrainenilor de 4 luni. Avem 13.000 de refugiați în Mamaia fără bani de mâncare”

Constanța este unul dintre județele care au primit mii de refugiați din Ucraina. De curând însă, lucrurile s-au schimbat pentru ei. Statul nu îi mai sprijină așa cum o făcea, copiii nu sunt integrați în școli, viitorul nu sună deloc bine. Despre provocările și problemele cu care se confruntă vorbește în emisiunea „Punctul pe i” Alina Sasu, reprezentant al comunității.

„Eu sunt rusoaică. Toată viața eu am vorbit limba rusă, și în familie și peste tot. Am avut această traumă pentru că sunt rusoaică născută în Ucraina. Nu știu cine o să câștige acest război, pentru că și unii și alții sunt încăpățânați.

Taică-miu fiind militar nu vrea să-și părăsească țara. Părinții mei stau în orașul Sumy, chiar la graniță cu Rusia. Totuși mama mea nu vrea să vină aici, chiar dacă avem posibilități.

Românii au oferit un ajutor imens refugiaților ucraineni, încă de la începutul războiului. Toți ucrainenii care vin aici vorbesc și limba rusă. În prima etapă foarte multe persoane au trecut pe la noi prin țară în drum spre Occident. Ulterior au venit direct în România.

Programul 50/20 din România a fost cel mai bun program aplicat pentru refugiații ucraineni. Cei 20 de lei pe zi pentru mâncare nu reprezintă prea mult, însă locuind în apartament s-au descurcat. A fost un program simplu și genial.

Cu toate acestea, proprietarii români încasau cei 20 de lei pentru mâncare, pentru fiecare zi, pentru ficare cetățean ucrainean cazat, iar la momentul decontării banii nu mai ajungeau la chiriașii ucraineni. Aici este o problemă. Au fost și persoane care au rezistat tentației, dar și persoane care n-au rezistat.

Statul a lăsat intenționat portițe în lege. Au fost ucraineni declarați la mai multe adrese. Sunt dosare penale deschise. Poliția nu a primit proceduri. Din acest motiv a fost foarte dificil să colaborăm cu Poliția.

În momentul de față, în Mamaia Nord este un adevărat război. Sunt aproape patru luni de întârzieri. De patru luni de zile, adică Ianuarie, Februarie, Martie și urmează Aprilie, sunt zero plăți.

În Mamaia Nord avem 13.000 de refugiați, dintre care 7000 sunt copii. Mamaia Nord are 20.000 de apartamente goale. Oamenii au rămas fără bani de mâncare. Sunt mulți care sunt din Donetsk, Zaporoje sau Bahmut. Cei care vor să se întoarcă în zona ocupată de ruși sunt obligați să renunțe la cetățenia ucraineană” a explicat Alina Sasu.

Protest în fața Primăriei Constanța, azi la ora 13:00

Avocat Mirela Doicescu reprezentanta Asociației Civice TOMIS și Daniela Ella Ghițoi din partea Asociației TACT au organizat un protest care va avea loc azi, 21 aprilie 2023, la ora 13:30, pe platoul din fața Primăriei Constanța.

După cum au declarat cele două reprezentante ale societății civile, protestul este unul apolitic, deschis oricui dorește să participe.

„Sperăm să vină și domnul primar. Să vină să discute cu cei care își exprimă nemulțumirile. Nu e nimeni pus pe scandal. Sunt doar niște constănțeni mâhniți de situația orașului nostru.

Pentru cine nu știe, asociația noastră s-a înființat anul trecut, pe fondul problemelor regulamentului de acces în zona peninisulară a orașului” e explicat Mirela Doicescu.

„Este o oportunitate pentru constănțeni să spună ce-i deranjează. Știu că sunt resemnați dar dacă stau resemnați lucrurile nu se vor rezolva. Din păcate lucrurile nu merg spre bine. Ar putea să fie mult mai bine lucrurile în oraș dacă constănțenii ar pune presiune pe cei pe care i-au ales” a afirmat Daniela Ella Ghițoi.

Protosinghel Maxim Vlad: „Se spune „Hristos a Înviat” din prima dimineață a Paștelui”

Moderatorul Mihai Petre și invitatul său, Lector univ. Dr., protosinghel Maxim Vlad, au vorbit despre sărbătoarea sărbătorilor, minunea minunilor, Învierea Domnului nostru Iisus Hristos.

Cine a fost prima persoană căreia i s-a descoperit Mântuitorul înviat, de ce li s-a arătat mai întâi mironosițelor și apoi ucenicilor care nu au crezut până când nu L-au văzut, ce s-a întâmplat pe drumul spre și în casa din Emaus, cum a fost întâlnirea din Duminica Învierii și ce daruri primesc ucenicii.

A fost Toma necredincios? Care este raportul dintre materialism și trăire în Săptămâna Patimilor și Săptămâna Luminată? Acestea sunt doar câteva dintre temele abordate privind semnificația celei mai mari sărbători a lumii creștine.

„Se spune „Hristos a Înviat” din prima dimineață a Paștelui, adică din prima zi a Învierii, pentru că Mântuitorul Iisus Hristos a Înviat în prima zi a săptămânii iudaice. Este a opta sau prima zi a săptămânii, Duminca în calendarul creștin, adică în prima zi după Sabat.

Cei care au salutat cu acest salut au fost îngerii. Îngerii le-au salutat pe femeile purtătoare de mir care veniseră să ungă trupul Domnului, potrivit obiceiurilor evreiești. Le-a spus „Căutați pe Cel viu între cei morți? Nu este aici. A înviat. Adică Hristos a Înviat.

Mai târziu, ucenicii alături de femeile purtătoare de mir, au făcut experiența întâlnirii cu Hristos. Au început să vestească unii altora, celor apropiați, că Adevărat a înviat. Deci acest salut este inițiat de îngeri, și acestui salut îi răspund oamenii. Pentru că îngerii sunt martorii Învierii. Îngerii și vestitorii arată mormântul gol” a explicat Lector univ. Dr., protosinghel Maxim Vlad.

Pr. Eugen Tănăsescu: „Ne trăim toată viața între Sfințenie și decadență”

„Creștinul este chemat la Sfințenie. Ne trăim toată viața între Sfințenie și decadență, din care mare parte, prostia și manipularea sunt armele principale. Dacă noi creștinii avem postul și rugăciunea ca metode de a scăpa de ispită și de Diavol, ei bine, întunericul ne cheamă prin prostie și manipulare. Are și întunericul aripile lui, ca să zic așa… „

„Postul este foarte important pentru că te învață cultura înfrânării. Frânele lăsate de Dumnezeu în noi îți dau echilibrul vieții. Dialogul cu Dumnezeu se face prin rugăciune. Rugăcinunea este un fel de terapie a sufletului”