Viceprimarul Cocargeanu: „Ne-am dat seama că regulamentul parcărilor este greșit după ce l-am implementat”

„Lumea ne-a criticat și pentru chestia asta. Eu am recunoscut încă de anul trecut că acest regulament al parcărilor a fost o greșeală. O spun și acum. Ne-am dat seama de această greșeală când a fost implementat regulamentul, nu atunci când l-am votat. Și după cum vedeți durează foarte mult să-l modificăm. Am zis să dăm drumul la aceste modificări ca să-l reglăm atât cât putem.”

Florin Cocargeanu, viceprimarul Constanței din partea USR, a explicat în cadrul emisiunii Punctul pe i de, moderată de jurnalistul Cristian Hagi diversele preocupări ale administrației locale, și-n mod special ale partidului pe care-l reprezintă.

Printre subiectele discutate se numără modificările aduse regulamentului parcărilor, investițiile în scoli, bugetarea participativă, stadiul lucrărilor la parcul din Faleză nord. La final răspunde și la întrebarea: “Credeți că Vergil Chițac este un bun primar pentru Constanța?”

„Cei de la PSD au vrut tarife mai mici la parcare. Acum au fost urcate în dezbatere publică două forme ale regulamentului. În calitate de inițiatori noi am cerut o dezbatere publică în sala Remus Opreanu. Legea spune că Primăria este obligată să organizeze dezbatere la inițiativa unei asociații interesate. Sunt ghiduri care spun că pentru transparență trebuie să avem cât mai multe dezbateri publice. Sper că la ședința ordinară din luna octombrie o să fie pus pe ordinea de zi.

Stațiunea Mamaia devine zona II cu patru excepții: parcarea de la Summerland, parcarea de la Hotel Rex, parcarea supraetajată Albatros și zona de promendată II de la Cazino până la Hotel Iaki.

În rest, întreaga stațiune va fi considerată Zona II și va fi supusă regulilor acestei zone, adică cu gratuitate pe timpul nopții și în weekend.”

Dubiosul concurs pentru ocuparea postului de director la Clubul Sportiv Municipal

Cât de important este Clubul Sportiv Municipal pentru Primăria Constanța și de ce? Atât de important încât consilierii municipali și primăria au introdus un criteriu unic în concursul pentru funcția de director al Clubului Sportiv Municipal. Detalii despre caz, dar și punctul de vedere al viceprimarului Ionuț Rusu, în emisiunea „Punctul pe i”, realizată de jurnalistul Cristian Hagi.

Clubul Sportiv Municipal (CSM) este extrem de important pentru Primăria Constanța, din mai multe motive: vice-primarul Ionuț Rusu și primarul Vergil Chițac s-au arătat foarte interesați să investească în acest proiect.

Este foarte interesant de observat modul în care s-a organizat concursul pentru ocuparea postului de director al acestui club sportiv.

Din informațiile oficiale, regulile concursului ar fi fost stabilite de către Consiliul Local, fără a se cunoaște exact consilierii care au participat.

Însă, printre regulile specifice de participare la acest concurs s-a stabilit că trebuie musai să fi terminat științe juridice. Deci dacă ai terminat economie nu poți fi managerului acestui club sportiv.

La punctul trei aflăm că persoanele care vor să fie director la CSM trebuie să fi absolvit un program internațional de management sportiv organizat de către o entitate internațională, recunoscută pe plan sportiv internațional.

Mi-a atras puțin atenția acest punct pentru că trebuie să recunosc că n-am mai văzut o astfel de cerință. Această propoziție este unică.Am căutat la toate primăriile din țară, și nu am mai găsit o astfel de condiție.

Afacerea delfinilor aduși din Ucraina la Constanța

“Cei patru delfini din Ucraina au fost aduși la Constanța, și acomodați în bazinul Delfinariului. Astfel s-a ajuns ca spectacolele să fie susținute de șese delfini, în bazinul pe care-l avem. În acest contract ar fi vorba despre sume importante de bani pe care România urmează să le achite ucrainenilor. În Ucraina delfinariile sunt private. Avem informații că există un contract prin care partea română plătește bani ucrainenilor. Ne-am întrebat, de ce? Păi nu era vorba că noi ajutăm Ucraina?”

O anchetă jurnalistică realizată și prezentată de Cristian Hagi la Tomis TV.

Ionuţ Nedea: „În general litoralul a mers bine, mai puțin Mamaia care a avut un start prost”

Ionuţ Nedea, CEO-ul agenției de turism „Litoralul Românescu”, a vorbit la „Punctul pe I” despre situația de anul acesta a litoralului românesc.

„Sudul litoralului, începând cu Eforie Nord a avut constant peste vânzările de anul trecut, care au fost constant peste vânzările din 2019, anul pre-pandemic.

Anomaliile din piață se datorează unor cauze obiective, externe business-ului nostru, respectiv momentul invadării Ucrainei – a fost un moment în care s-a stopat mare parte din ceea ce înseamnă turism, rezervări și alte activități. Apoi mai este chestiunea inflației, defrivată din acest eveniment, care are un impact major. Dar chiar și-n acest context dificil litoralul românesc a performat, în special partea de Sud.

Mamaia a avut o scădere cam de 20% iar acest lucru s-a datorat atât unor chestiuni ce țin de factorii externi menționați, dar a fost și problema legată de parcări. Au fost foarte multe reclamații pe parcare și foarte mari. La finalul lunii iunie, noi am avut camere care costau 150 de lei pe noapte pentru două persoane, iar parcarea era 100 de lei.

Mamaia a fost transformată într-un cartier de blocuri iar acest lucru trebuie stopat” a explicat Ionuț Nedea la Tomis TV.

„Canabisul este folosit deja în 50 de patologii. Există 40000 de studii clinice” a explicat Cristina Dumitrache

Vineri, în platoul Tomis TV din Constanța au fost prezente, Cristina Dumitrache, deputat PSD, pembru în Comisia de Sănătate și Alexandra Cârstea, avocat și președinte al Asociație “Victoria Mea” – dialogul fiind moderat de jurnalistul Cristian Hagi. Tema abordată a fost una deosebit de interesantă, și anume legalizarea în Românaia a utilizării Canabisului în scopuri medicale, așa cum se întâmplă azi și-n alte state europene.

„În România se vorbește de mult timp despre Canabisul midical. Au vorbit Profesorul Dănăilă și Profesorul Ciurea, pe care l-am avut invitat la Conferință. Vlad Ciurea a vorbit despre beneficiile Canabisului medicinal dar a recunoscut că dumnealui nu este pregătit în acest sens dar că se plică de mult timp. A și dat ca exemplu Spania” a explicat Cristina Dumitrache.

„Vreau să înființăm Academia pentru Canabisul Medical în Româia. Și vom avea parte de specialiști din Europa care ne vor pune la dispoziție cazuistica lor și studiile. Am observat în practică oameni care nu se identifică cu acest potențial tratament, pentru că oamenii se gândesc că se aplică doar în SUA sau Canada. Însă se întâmplă deja în multe state europene” a spus Alexandra Cârstea.

„Există 40.000 de studii clinice pe utilizarea Canabisului medicinal. Și discutăm de peste 50 de patologii care au beneficii în urma administrării de Canabis. Se folosește pentru durere, depresie, efectul advers al chimioterapiei, scleroză , boala Parkinson.

Avem aceleași drepturi cu ceilalți pacienți europeni. Am început acest demers în numele Victoriei Cârstea, mama Alexandrei, dar toți pacienții trebuie să beneficieze de acest tratament” a mai subliniat deputatul Cristina Dumitrache.

„Mama a primit un diagnostic de cancer terminal în 2015, cu un prognostic de supraviețuire de câteva luni. A urmat terapiile clasice, dar durerile n-au mai putut fi controlate. Efectiv urla de durere zi și noapte. Atunci am observat că inclusiv rinichii ei se blocaseră. Acesta a fost momentul în care am fost obligată să caut alte variante. Am început să caut, să mă documentez. Am acest defect ca avocat, citesc foarte mult” a povestit avocatul Alexandra Cârstea.

Urmăriți mai jos întreaga dezbatere, moderată așa cum aminteam de jurnalistul Cristian Hagi la „Punctul pe I”

Doar 0.5% din veniturile Constanței provin din fonduri europene. O analiză realizată de Cristian Hagi

S-au investit fonduri europene în Sibiu, Cluj, Oradea. Aceste orașe au un aer european datorită fondurilor europene atrase. Știau acest lucru și Radu Mazăre și Decebal Făgădău. Dacă ne comparăm cu orașele menționate, pentru Constanța s-au atras puține fonduri europene.

Cele două persoane care conduc azi orașul Constanța, primarul ales Vergil Chițac și cel de facto Felicia Ovanesian, după cum spune USR, au declarat în trecut că avem nevoie de fonduri europene.

Din execuția bugetară a Constanței pe trimestrul II din 2022 putem vedea ce s-a întâmplat cu banii constănțenilor în prima jumătate a anului. Este foarte important, pentru că bugetul se bazează pe niște previziuni. Așa cum spunea și primatul Chițac, execuția bugetară este cea mai bună oglină.

Însă, pentru șase luni de zile municipiul Constanța a reușit să atragă doar 3,3 milioane de lei. Veniturile totale sunt de 671 milioane de lei, iar asta înseamnă că veniturile din fonduri europene reprezintă doar 0.5% sau nici măcar atât. Iar asta se petrece în condițiile în care, orașele care s-au dezvoltat puternic atrăgeau în trecut cam 25% din fonduri europene din veniturile totale.

Vă invităm să vizionați în continuare analiza realizată de jurnalistul Cristian Hagi:

Bogdan Boeru (scriitor): „Suntem mânați de ambiții meschine care ne divizează și ne plasează în grupuri antagonice”

Romanul „Benedictiana” scris de Bogdan Boeru își dorește a fi o lecție despre cum ar putea fi abordate frământările contemporaneității, plecându-se de la constatarea simplă că, înainte de a ne construi identitatea pe fundamente religioase, politice, etnice etc, suntem oameni.

„Am publicat prima carte în 1999. A fost o carte de poezii. Cu așa ceva am început. Ușor am aluncat spre proză. Scriu și acum poezie dar mă axez pe proză. Poezia este o luptă intensă care se sfârșește repede, în schimb romanul este un război.

Lumea din jur îți poate distrage atenția de la scris. Când vezi cartea ieșită din tipar îți dă o trăire speacială.

Eu sunt absolvent de drept, după care am dat la Istorie. Însă n-am terminat facultatea, dar pasiunea pentru istorie a rămas.

Benedictiana este o ficțiune istorică care bate în fantasy. Cartea are un mesaj foarte actual. Bibliografia necesară are sute de surse. Îmi place să mă iau în serios. Îmi place să fac documentare. Mesajul cărții este următorul: Suntem mânați de ambiții meschine care ne divizează și ne plasează în grupuri antagonice.

Noi uităm că suntem oameni. Benedictiana nu a existat dar există în fiecare dintre noi.”

Mai multe despre roman, dar și despre condiția unui scriitor în Constanța de azi, puteți afla din emisiunea Punctul pe i, moderată de jurnalistul Cristian Hagi.

Corupție la cote alarmante la Agigea. Firma de vidanjare deținută de contabila primarului Cîrjaliu

Maricel Cîrjaliu este primar în Agigea de circa 14 ani. Acum este și inculpat într-un dosar DNA. În această emisiune puteți urmări dezvăluiri în exclusivitate despre fapte de corupție din comuna Agigea, în care sunt implicați primarul și apropiații săi.

Veți afla și detalii despre alegerile care se apropie, dar și despre plățile făcute de Primăria Agigea. Invitați sunt jurnaliștii Adrian Cârlescu și Dorian Hapurnea, emisiunea fiind moderată de jurnalistul Cristian Hagi:

“Problema acolo este cu canalizarea. Avem o firmă de vidanjare care este deținută de fosta contabilă a primarului, doamna Elisabeta Magdalena Andrei. Ea a fost contabila firmelor primarului. Primarul avea niște firme în momentul în care a ajuns primar în 2008, iar doamna aceasta se ocupa de firme.

La unele dintre aceste firme primarul era asociat cu domnul Darie, fostul vicepreședinte al Consiliului Județean Constanța din partea PSD. Iar doamna se ocupa de firmele celor doi. Și a continuat să se ocupe de firmele celor doi și după ce aceștia au intrat în politică. Și la Agigea o parte dintre firme funcționau chiar acasă la primar, iar doamna contabil mergea acasă la primar pentru a rezolva problemele contabile.

De aceea o parte din firme au fost preluate de fratele primarului, iar numărul de contact care apare este al frateului primatului Cîrjaliu. De fapt este numărul contabilei. S-au făcut incluisv suveci imobiliare prin această contabilă la Agigea.

Printr-un schimb de terenuri cu primăria, contabila a primit 7500 de metri pătrați în zone excepționale, pe malul mării. Iar după ce a primit aceste terenuri a mers la notariat cu fratele primarului, cu un fin al primatrului și a înstrăinat bunurile primite de la primărie. Ceea ce arată că tot acest schimb de terenuri s-a făcut pentru îmbogățire.

Au trecut terenurile din patrimoniul public în patrimoniul privat al rudelor. În anul 2011 se întâmpla asta” a explicat jurnalistul de investigații Adrian Cârlescu

Primarul Maricel Cîrjaliu și-a ascuns averea de frica DNA-ului

„Mi-a povestit cineva, de curând, că a folosit acele terenuri pentru obținerea unui credit de la Volksbank, în valoare de 1,5 milioane de Euro. Credit pe care nu l-a mai plătit. Nu știu exact care terenuri, cert este că a girat cu niște terenuri.

Și este interesant că în declarația de avere a primarului nu apar cele 1,5  milioane de Euro. Este sărac lipit. A intervenit și un divorț, cel mai probabil din cauza dosarului de la DNA. Și-au partajat averea de așa natură încât primarul nu mai are nimic” susține jurnalistul de investigații Dorian I. Hapurnea.

Incredibilul caz al „retrocedării” de la Sibioara. Cine răspunde?

După 17 ani, în cazul Sibioara s-a făcut lumină. Rămâne însă o întrebare importantă: cine raspunde pentru încălcarea legii? In emisiunea Punctul pe i analizam rolul foștilor prefecți ai județului Constanta. Invitați sunt jurnaliștii dr investigație Adrian Carlescu și Dorian Hapurnea.

Folosind documente false, avocatul Ionel Hașotti a încercat să retrocedeze cariera Sibioara

În 2005, două bătrâne depuneau o cerere de retrocedare, la Comisia Locală Lumina, pentru un teren de 20 de hectare. Un teren valoros, pentru că pe o parte din el funcționa (și funcționează și acum) o carieră care are una din cele mai calitative pietre din România.

Da, retrocedarea a avut loc fix în mijlocul perimetrului de exploatare minieră, deși legea interzicea expres acest lucru.

Au urmat evenimente incredibile, sentințe care au sfidat realitatea, o încrengătură de interese care duce la niveluri înalte și un om de afaceri – cel care a cumpărat cu bani mulți și de bună credință proprietatea – care și-a căutat dreptatea în instanță în toți acești ani, pentru cei 600 de angajați cărora le plătește lunar salariile.

Detalii despre acest caz incredibil oferă jurnaliștii Adrian Cârlescu și Dorian Hapurnea in emisiunea Punctul pe I.