CCINA Constanța organizează o nouă ediție a Smart Energy Expo, un eveniment necesar mediului de afaceri, dar nu numai. Detalii oferă Ruxandra Serescu, director general al instituției.
„Dacă anul trecut am avut peste 20 de expozanți, anul acesta numărul s-a dublat. Ca și anul trecut, noi am încercat să combinăm. Adică, avem de la panouri fotovoltaice, eoliene, firme care se ocupă de întreținerea eolienelor, firme care se ocupă de curățarea panourilor solare. Am mers până la inteligență artificială, soluții inteligente, smart-home și multe alte componente. Avem și mașini electrice și stații electrice. Au fost și anul trecut doar că anul acesta sunt mult mai mulți interesați” a explicat Ruxandra Serescu, director CCINA.
Cristian Bușoi, europarlamentar PNL, a fost invitatul jurnalistului Cristian Hagi în emisiunea Punctul pe i. Politicianul s-a declarat convins că cele două mari investiții în sănătate din Constanța, finanțate prin PNRR, vor fi gata la timp.
A vorbit și despre potențialul economic al județului, despre momentul când în Europa se va renunța la autoturismele cu combustie internă, dar a făcut și o scurtă prezentare la zi a negocierilor dintre PNL și PSD pentru formarea noului guvern.
„Inițial, în 2008, guvernul liberal de atunci a gândit ideea a 8 spitale regionale. Ceea ce era cel mai corect. Ulterior, Comisia Europeană ne-a prezentat oportunitatea de a realiza 3 spitale în primă fază, în perioada 2014-2002, urmând ca încă 3-4 să fie după 2020.
Pentru că guvernele succesive de după 2014, din păcate multe dintre ele PSD, dar a fost și un guvern tehnocrat în 2015 [guvernul Cioloș – n.a.], pe final a fost și guvernul Ludovic Orban dar era deja foarte târziu, din păcate n-am putut cere bani mai mulți ca să facem alte spitale în exercițiul actual.
Cred însă că dacă vom face între 2020 și 2027 aceste 3 spitale regionale la Iași, Craiova și Cluj, în următorul exercițiu financiar de după 2027 mai putem cere încă 3-4. Și acolo evident Constanța trebuie să fie o prioritate, Timișoara în opinia mea, și dacă își pun resursele în comun Galați-Brăila. Cel puțin aceste trei zone ar trebui să beneficieze de spitale regionale” a explicat Cristian Bușoi
Problema obezității
„Obezitatea este o problemă medicală asociată intens cu bolile cardiovasculare, principala cauza de morbiditate și mortalitate în lume. Din ce în ce mai mult sunt legături cu cancerul. În mod evident îngreunează anumite tratamente și favorizează anumite complicații ale cancerului. Mai sunt și alte afecțiuni în zona endocrină.
Prin urmare, datorită bolilor asociate, unele dintre ele fiind chiar o consecință a obezității, în mod clar obezitatea reprezintă o mare problemă de sănătate publică. Trebuie să investim în nutriționiști”
Decarbonizarea industriei și a transporturilor de mare capacitate
„Acum în primă vază hidrogenul este foarte interesant pentru procesele industriale. Reprezintă o soluție de decarbonizare, de emisii mai puține și de eficientizare în zona siderurgică, a aluminiuluil de exemplu.
Pentru societatea de mâine, pentru următorii ani și următoarele decenii, marele avantaj al hidrogenului va fi pentru transport, mai ales pentru transportul greu, de camioane și transportul maritim.
Sunt și discuții legate de aviație dar încă n-au găsit soluția pentru design-ul avionului, pentru că hidrogenul ocupă un volum de 6 ori mai mare decât cherosenul și atunci trebuie să apară acele avioane cu burtă.
Sunt deja mașini pe hidrogen. Avem câteva la Parlamentul European. Dar pentru transportul rutier ușor soluția este cea cu baterii, adică electrificarea.
După 2035, în Uniunea Europeană se vor produce doar mașini electrice. Mașinile produse în 2030-2033 vor avea o viață de 10-15 ani. Chiar și alte continente se îndreaptă spre această direcție, inclusiv China spre suprinderea mea” a explicat europarlamentarulliberal, Cristian Bușoi.
Rugată să-l caracterizeze pe Vergil Chițac într-un singur cuvânt, Felicia Ovanesian, cea care a ocupat până de curând poziția de administrator public al Constanței, susține că actualul primar este narcisist, bădăran și totodată cel mai prost manager de resurse umane pe care l-a cunoscut vreodată.
Declarațiile Feliciei Ovanesian, pe alocuri șocante, au fost făcute în cadrul unui interviu extins, de două ore și jumătate, realizat de jurnaliștii Dorian Ioan Hapurnea și Cristian Hagi la Tomis TV, în cadrul emisiunii „Punctul pe I.”
„E narcisist, cel mai prost manager de rusursă umană de departe, bădăran. Îmi umpluse deja paharul din vinerea de dinaintea zilei de luni în care am decis să părăsesc Primăria. I-a spus Lilianei Adam, de față cu persoane din afara Primăriei”Te-ai făcut cât o teracotă!” De două ori i-a spus” a afirmat Felicia Ovanesian.
Claudiu Năsui, deputat USR și fost ministru al Economiei a fost invitatul emisiunii „Punctul pe i”, moderată de jurnalistul Cristian Hagi. Parlamentarul prezintă trei dintre măsurile USR pentru asanarea și dezvoltarea economiei românești. Poate cea mai importantă dintre acestea este eliminarea taxelor pentru salariul minim. Liderul USR a mai vorbit și despre municipiul și județul Constanța, care au rămas în urma altor județe.
„Pe partea de ecomomie propunem o reducere a taxării muncii. Avem cea mai mare taxare din Europa pe salariile mici. Cine are în prezent 3000 de lei, ar rămâne tot cu 3000 de lei. Cineva care are 4000 de lei ar plăti taxe doar pe 1000 de lei, adică pe diferența de la 3000 la 4000.
Trebuie să salvăm cota unică prin a rezolva o problemă a cotei unice. Cota unică are această problemă, și anume că importanța banului este mai mare cu cât ai mai puțini bani. Pentru cineva care are salariu minim, 100 de lei înseamnă foarte mult, mai mult decât un director de bancă care are 20.000 de lei pe lună.
Principala problemă economică a României este sărăcia. Avem un exod de oameni. Vedem această tristă realitate a deșertificării satelor. Oamenii pleacă în străinătate din trei modive, și am avut și un studiu acum câțiva ani pe tema asta: principalul factor sunt banii, multă forță de muncă necalificată pleacă pentru diferența de salariu. Următoarele două motive sunt sistemul de sănătate și educația.
Față de communism, în capitalism există faliment. În economia României la nivelul lui decembrie 1989 marea majoritate a fabricilor produceau mult mai puțin decât consumau, iar propaganda de partid ne spunea cât de mult s-a produs. Nimeni nu vedea partea de costuri” a explicat Caludiu Năsui.
Prefectul județului Constanta, Silviu Coșa a explicat despre pregatirea sezonului estival, campania anti bullying, problemele agricultorilor, situația malului de la Cumpăna, problemele agricultorilor, posibilitatea comasării alegerilor în anul viitor dar și despre biciclete.
„Și eu stau în Constanța, și eu șofez în Constanța și-mi fac cumpărăturile în Constanța. Însă Constanța trebuie scoasă la lumină și asta înseamnă ca în momentul de față să avem șantier. Poate este bine că toate șantierele se întâmplă o dată, astfel încât să nu fim deranjați de mai multe ori. Desigur, oricând se poate mai bine. Orice am face se poate și mai bine. Nu știu însă ce prevăd acele contracte”
„Nu cred că într-o intersecție din Vaslui sunt atâtea X6 câte sunt într-o intersecție din Constanța. Asta informal. Statistica nu ține cont de cei 30.000 de navigatori care sunt constănțeni și veniturile lor sunt cheltuite în Constanța. Cred că locul pe care l-ar avea Constanța este mult mai sus” a explicat prefectul județului Constanta, Silviu Coșa.
Constanța este unul dintre județele care au primit mii de refugiați din Ucraina. De curând însă, lucrurile s-au schimbat pentru ei. Statul nu îi mai sprijină așa cum o făcea, copiii nu sunt integrați în școli, viitorul nu sună deloc bine. Despre provocările și problemele cu care se confruntă vorbește în emisiunea „Punctul pe i” Alina Sasu, reprezentant al comunității.
„Eu sunt rusoaică. Toată viața eu am vorbit limba rusă, și în familie și peste tot. Am avut această traumă pentru că sunt rusoaică născută în Ucraina. Nu știu cine o să câștige acest război, pentru că și unii și alții sunt încăpățânați.
Taică-miu fiind militar nu vrea să-și părăsească țara. Părinții mei stau în orașul Sumy, chiar la graniță cu Rusia. Totuși mama mea nu vrea să vină aici, chiar dacă avem posibilități.
Românii au oferit un ajutor imens refugiaților ucraineni, încă de la începutul războiului. Toți ucrainenii care vin aici vorbesc și limba rusă. În prima etapă foarte multe persoane au trecut pe la noi prin țară în drum spre Occident. Ulterior au venit direct în România.
Programul 50/20 din România a fost cel mai bun program aplicat pentru refugiații ucraineni. Cei 20 de lei pe zi pentru mâncare nu reprezintă prea mult, însă locuind în apartament s-au descurcat. A fost un program simplu și genial.
Cu toate acestea, proprietarii români încasau cei 20 de lei pentru mâncare, pentru fiecare zi, pentru ficare cetățean ucrainean cazat, iar la momentul decontării banii nu mai ajungeau la chiriașii ucraineni. Aici este o problemă. Au fost și persoane care au rezistat tentației, dar și persoane care n-au rezistat.
Statul a lăsat intenționat portițe în lege. Au fost ucraineni declarați la mai multe adrese. Sunt dosare penale deschise. Poliția nu a primit proceduri. Din acest motiv a fost foarte dificil să colaborăm cu Poliția.
În momentul de față, în Mamaia Nord este un adevărat război. Sunt aproape patru luni de întârzieri. De patru luni de zile, adică Ianuarie, Februarie, Martie și urmează Aprilie, sunt zero plăți.
În Mamaia Nord avem 13.000 de refugiați, dintre care 7000 sunt copii. Mamaia Nord are 20.000 de apartamente goale. Oamenii au rămas fără bani de mâncare. Sunt mulți care sunt din Donetsk, Zaporoje sau Bahmut. Cei care vor să se întoarcă în zona ocupată de ruși sunt obligați să renunțe la cetățenia ucraineană” a explicat Alina Sasu.
Sergiu Manea, CEO al Băncii Comerciale Române (BCR) a fost invitatul unei ediții speciale a emisiunii „Punctul pe i” moderată de jurnalistul Cristian Hagi la Tomis TV.
Sergiu Manea este primul român care ocupă această funcție, și are în subordine 5.500 de angajați.
Cu acest prilej, Sergiu Manea a vorbit despre județul Constanța și potențialul său, despre port, despre lucrările de infrastructură din municipiul Constanța.
Chiar dacă BCR este deținută de o bancă din Austria, a mărturisit că refuzul Austriei de a primi România în Schengen l-a afectat personal.
„Uniunea Europeană a comunicat această așteptare pentru că vede potențialul transportului pe apă.
Dacă ne uităm ce înseamnă Portul Constanța, și ce înseamnă, de fapt, Dunărea pentru Portul Constanța: se spune că cel mai important activ al Dunării este Portul Constanța, și cel mai mare activ al Portul Constanța este Dunărea.
Dacă ne uităm la noul tip de transport, la transportul dinspre Vest spre Est și la calitatea Portului Constanța în Marea Neagră, și dacă ne uităm și la contextul geopolitic, în opinia mea importanța Portului Constanța crește semnificativ.
Dacă ne uităm la resursele de gaz, dacă ne uităm la agricultură, cred că toate elementele de potențial pentru Portul Constanța mă fac să aștept că vom putea crește peste această așteptare generală avansată de Uniunea Europeană pentru porturile din Uniunea Europeană” a explicat Sergiu Manea.
Constanța va avea o pădure urbană. Este un proiect pentru care consilierul municipal Costin Avătavului, PNL, se lupta de circa șase ani. Acesta a povestit în emisiunea Punctul pe i, moderată de jurnalistul Cristian Hagi, care au fost provocările și care este stadiul lucrărilor.
A vorbit și despre lipsa parcărilor din oraș, lucrările de infatrastructură, relația cu USR și șansele actualului primar de a mai obține un mandat.
„Primele acțiuni au fost în 2017. Sunt fericit că acum ne aflăm în faza de implementare a proiectului. Este prima etapă fizică, în teren. În spate au stat foarte multe alte etape care nu se văd.
În 2017, în calitate de consilier local de opoziție am solicitat de la Primărie situația juridică a terenului. Am aflat că acel teren este în proprietatea Primăriei însă este în litigiu. Era o retrocedare pe Legea 10. Știam că acest litigiu poate dura ani de zile.
Și atunci am făcut o adresă către primarul Decebal Făgădău prin care am cerut ca acel teren să fie igienizat, nivelat, și pe el să plantăm niște arbori, floricele, să punem niște băncuțe ca să-l redăm comunității locale.
Primarul n-a răspuns la acea adresă. Am așteptat vreo doi ani de zile. Însă asta nu m-a oprit. L-am învitat într-o ședință a comisiei juridice pe șeful de atunci de la spații verzi. Am discutat cu el despre această problemă și l-am rugat să acționeze în acest sens. Terenul arăta foarte rău în acel moment. Acel teren să afla în această situație de peste 20 de ani.
Până la urmă s-a făcut o igienizare. Asta s-a făcut în mandatul trecut (2016-2020).
Nu se putea interveni cu o investiție, pentru că ar fi venit Curtea de Conturi și ne-ar fi întrebat de ce investim într-un teren pe care riscăm să-l pierdem în instanță.
Într-un final, în 2021, Primăria a devenit proprietara acestui teren. Foarte mult a ajutat Cătălin Cucoară, dar au fost mai mulți angajați din Primărie care s-au implicat să recuperăm acest teren.
Ne-am apucat să plantăm cu sprijinul Asociației Act For Tomorrow. Au venit și cu resursele dar și cu know-how-ul. Oamenii aceștia au plantat foarte mulți copaci în ultimii ani, păduri, parcuri și așa mai departe, și se vede mâna unui profesionist.
În acest weekend s-au plantat 3000 de copaci pe o porține din acest teren. Deci n-a fost plantat tot terenul. Pe acest teren vor mai fi și alte facilități.”
Claudiu Vuță, vicepreședinte AAFBR, a vorbit la „Punctul pe I” despre cum arată economia Constantei și perspectivele acesteia.
„În acest moment Constanța stă rău. Faptul că nu s-au făcut investiții majore a făcut ca acest oraș să se depopuleze de resursa umană de bună calitate. Dacă ne referim la salariile din județul Constanța, din păcate, județe precum Olt, Alba, Dolj, surprinzător sunt înaintea noastră.
La nivelul anului 2022 Constanța a avut un salariu mediu lunar de 3400 de lei care ne plasează pe un rușinos loc 17. Am decăzut de la an la an. Dacă acum câțiva ani eram locul 10-11 și trăgeam speranța să urcăm în acest clasament, pentru că avem potențial.
Din punct de vedere economic Constanța stă în trei piloni: portul, turismul și agricultura. Am sperat să avem în acest județ minim două parcuri industriale” a explicat Claudiu Vuță.
Septimiu Bourceanu, senator și președintele Organizației Municipale PNL Constanța, este invitatul jurnalistului Cristian Hagi în emsiunea „Punctul pe i.”
Acesta vorbește despre cum arată Constanța, despre activitatea primarului Vegil Chitac și a altor edili PNL, precum și despre investițiile în sănătate anunțate în Constanta. Nu în ultimul rând Septimiu Bourceanu ne-a vorbit și despre podcastul pe care-l realizează periodic.
„În urma războiului din Ucraina, prețurile au o dinamică mult mai mare. Și atunci, avem nevoie [Primăria Constanța] de finanțare ca să evităm cât mai multe actualizări. Cu cât lucrurile se implementează mai repede, și plătești mai repede, și șantierul ajunge la maturitate, cu atât eviți actualizările de preț.
În ultimii ani de zile, în județul Constanța s-au atras aproximativ 1 miliard de Euro”
Consilierii locali și județeni au adoptat bugetele pentru anul 2023. Spre deosebire de alte localități și județe, politicienii nu au prezentat un rezumat pe înțelesul tuturor, ci s-au grăbit să voteze în majoritate. Ce au de ascuns? Cum e la alții? Aflați de la jurnalistul Cristian Hagi în emisiunea „Punctul de i”
Tomis TV 