Mihai Petre și invitata sa, cercetătoarea și co-fondatoarea proiectului „Zestrea Dobrogeană”, Simona Niculescu, discută despre conservarea, promovarea și purtarea costumului tradițional românesc atât în mediul rural, cât și în cel urban.
Cum și când a început pasiunea pentru portul străbunilor, în ce localitate din județul Constanța a găsit cele mai multe și interesante piese tradiționale, în primul rând vestimentare, ce sunt „Șezătoarele urbane”, când a recreat primul costum dobrogean, câte există astăzi și cine le poate lucra, care sunt regulile de țesere, cum este primit portul tradițional românesc în străinătate și care va fi soarta acestuia în viitor sunt doar câteva dintre temele discutate în ediția de astăzi a emisiunii „Fără Mască”, de Ziua Națională a Portului Tradițional din Romania.
„Când ești în afara țării începi să-ți pui alte întrebări. Observi cum ești văzut în afară. Vezi acele stereotipuri negative prin care ești definit și cumva vrei să combați aceste stereotipuri. Bineînțeles că încerci să pui în față acele atribute pozitive.
În ianuarie 2014 mi-am comandat pânză și ață, și am început să cos, fără ghergef. Așa am ajuns în acel grup de șezătoare, care se făcea la vremea respectivă în online. În 2014 nu se făcea încă șezătoare de tip urban.
Prin intermediul acestor grupuri online am învățat despre tehnici, despre ce reprezintă pentru o comunitate acel costum național.
Eu am fost cea care a adus șezătoarea urbană în Dobrogea, în anul 2015, pe 24 februarie de Dragobete. Așa s-a nimerit. Am organizat această șezătoarea cu intenția de a învăța de la altcineva mai mult. Eu eram încă începătoare.
Costumul tradițional de Dobrogea, românesc, este mort de 100 de ani. A fost înlocuit cu cel orășenesc. Costum tradițional nu este fixat în timp. Fiecare generație îi aduce ceva.
În momentul în care Dobrogea a fost alipită și a revenit României, foarte mulți români au colonizat și au venit cu cultura lor materială
Pânza portului tradițional dobrogean se numește pânză învărgată, chirachie sau creață, pentru că pânza nu este făcută dintr-un singur tip de fir. Pânza are numite dungi care crează niște chenare, și fiecare femeie când își țesea pânza avea tiparul ei” a explicat Simona Niculescu.
Tomis TV 