Aurelian Pavel: „Când produci unei grupări o pierdere de 1 miliard de Euro, n-o să primești o medalie”

Moderatorul Mihai Petre și invitatul său, fostul șef al BCCO Constanța, Aurelian Pavel, au discutat despre dimensiunea și formele crimei organizate.

Ce înseamnă să lupți cu fenomenul, care sunt riscurile la care se supun oamenii în uniformă, dacă i-a fost vreodată frică, cine l-a amenințat, cum a capturat 5 tone de cocaină, cât de răspândit este micul trafic de droguri în rândul tinerilor, ce a reprezentat cazul „Băhăian” în cariera sa, pe cine a deranjat prin activitatea de peste 20 de ani în slujba legii sunt doar câteva dintre subiectele dezbătute în ediția de astăzi a emisiunii „Fără Mască”.

„Că este în sfera economică sau în sfera politică, crima organizată ajunge să ia puterea. Crima organizată își consolidează în timp relațiile și canalele.

În mod special discutăm despre infracțiuni de contrabandă. Încă din cele mai vechi timpuri, de la Marco Polo, contrabanda a creat surse mari de profit.

În 1993-1997 autoritățile române au stabilit structuri care să combată criminalitatea organizată. În România luase amploare traficul internațional și intern de stupefiante, traficul cu armament, traficul și migrația clandestină și mai târziu criminalitatea informatică. Traficul cu mașini furate a fost un fenomen tipic primilor ani ai democrației noastre.

Acei oameni cu care am lucrat, mulți necunoscuți pentru constănțeni, au lucrat mai mult cu sufletul, zi și noapte. Un coleg de-al nostru n-a reușit să prindă prea mult din pensie. Meseria de polițist este una de vocație.

Când produci unui grup o pierdere de 1 miliard de Euro n-o să primești o medalie. Am avut rezultate notabile pe traficul internațional de droguri”

Actorul Lucian Iancu: „De mic copil mă strecuram pe sub geamul casierei de la cinema”

În vârstă de 83 de ani, actorul Lucian Iancu își deapănă astăzi povestea vieții, care poate fi un bun subiect de film.

De la dorința de a îmbrăca uniforma militară și până la experiența din temnița comunistă, pe care a primit-o cu zâmbetul pe buze, marele actor constănțean își amintește cum a ajuns student la IATC, care a fost primul rol interpretat, ce profesori i-au marcat cariera, de ce Cyrano rămâne personajul în care s-a regăsit cel mai bine, ce regizor l-a motivat în mod deosebit, de ce a vrut să fugă din țară în anul 1985 și cum i-a schimbat experiența închisorii viața de după 1989.

Întrebat cum vede viitorul generației de astăzi raportat la cea de aur, Lucian Iancu transmite tinerilor actori și un mesaj special cu privire la calea de urmat pentru obținerea performanței scenice.

„Încă din copilărie m-a atras marinăria. Ca orice constănțean eram barcagiu. Mă pregăteam să intru la fosta școală de marină care funcționa în clădirea fostei burse din port. Însă școala de marină s-a desființat exact când am absolvit eu. Îmi plăcea și armata. Eram atras de uniformă.

Am făcut școala militară de tancuri și auto de la Pitești. Am fost un mare consumator de film. De mic copil mă strecuram pe sub geamul casieriței de la cinema și intram la filme. Înceând de la 7 ani am văzut sute de filme. Am văzut filme americane cu Stan și Bran, toate filmele italiene, cele franțuzești de capă și spadă. Mi-a plăcut Gérard Philipe. Mi-au plăcut și filmele rusești.

Fiind la școala militară, coleg cu Nicu Spiroiu care a ajuns ulterior ministru, comandantul ne-a cerut să facem o echipă artistică. Și atunci Nicu a scris o poezie, și mergeam prin satele din jur în acțiuni ale școlii militare care se ocupa să culturalizeze populația. Așa am ajuns pe o mică scenă” a povestit Lucian Iancu

Simona Niculescu: „Cultura materială românească are puternice influențe balcanice”

Mihai Petre și invitata sa, cercetătoarea și co-fondatoarea proiectului „Zestrea Dobrogeană”, Simona Niculescu, discută despre conservarea, promovarea și purtarea costumului tradițional românesc atât în mediul rural, cât și în cel urban.

Cum și când a început pasiunea pentru portul străbunilor, în ce localitate din județul Constanța a găsit cele mai multe și interesante piese tradiționale, în primul rând vestimentare, ce sunt „Șezătoarele urbane”, când a recreat primul costum dobrogean, câte există astăzi și cine le poate lucra, care sunt regulile de țesere, cum este primit portul tradițional românesc în străinătate și care va fi soarta acestuia în viitor sunt doar câteva dintre temele discutate în ediția de astăzi a emisiunii „Fără Mască”, de Ziua Națională a Portului Tradițional din Romania.

„Când ești în afara țării începi să-ți pui alte întrebări. Observi cum ești văzut în afară. Vezi acele stereotipuri negative prin care ești definit și cumva vrei să combați aceste stereotipuri. Bineînțeles că încerci să pui în față acele atribute pozitive.

În ianuarie 2014 mi-am comandat pânză și ață, și am început să cos, fără ghergef. Așa am ajuns în acel grup de șezătoare, care se făcea la vremea respectivă în online. În 2014 nu se făcea încă șezătoare de tip urban.

Prin intermediul acestor grupuri online am învățat despre tehnici, despre ce reprezintă pentru o comunitate acel costum național.

Eu am fost cea care a adus șezătoarea urbană în Dobrogea, în anul 2015, pe 24 februarie de Dragobete. Așa s-a nimerit. Am organizat această șezătoarea cu intenția de a învăța de la altcineva mai mult. Eu eram încă începătoare.

Costumul tradițional de Dobrogea, românesc, este mort de 100 de ani. A fost înlocuit cu cel orășenesc. Costum tradițional nu este fixat în timp. Fiecare generație îi aduce ceva.

În momentul în care Dobrogea a fost alipită și a revenit României, foarte mulți români au colonizat și au venit cu cultura lor materială

Pânza portului tradițional dobrogean se numește pânză învărgată, chirachie sau creață, pentru că pânza nu este făcută dintr-un singur tip de fir. Pânza are numite dungi care crează niște chenare, și fiecare femeie când își țesea pânza avea tiparul ei” a explicat Simona Niculescu.

Maria Magiru: „Cercetarea etnografică în Dobrogea a început relativ târziu, după 1972”

Realiztaorul Mihai Petre și invitata sa, doamna director Maria Magiru, au discutat în această ediție a emisiunii „Fără Mască” despre tradițiile românești și dobrogene, așa cum sunt acestea conservate și expuse în incinta Muzeului de Artă Populară din Constanța.

De la istoricul clădirii și interesanta poveste a înființării instituției și până la spectaculoasele costume populare ce pot fi vizitate la cel de-al doilea etaj, sunteți invitați să admirați, printre altele, o impresionantă colecție de icoane pe sticlă, o poveste a ștergarelor dobrogene, o expoziție cu totul deosebită a scoarțelor (covoarelor) din satele românești, cu precădere din Moldova, o prezentare a unor vase de ceramică deosebite și a unor obiecte din aramă utilizate în satele dobrogene.

„Cercetarea etnografică în Dobrogea a început relativ târziu, după 1972, atunci când, în toată țara, se organizaseră deja muzee de etnografie aproape în toate provinciile istorice.

Constanța rămăsese fără un muzeu de etnografie, ceea ce i-a ambiționat pe cei care conduceau pe vremea aceea destinele județului Constanța. Își doreau la Constanța un muzeu de artă populară.

Ideea le-a fost dată de marii specialiști de la București. În Dobrogea venea marele Profesor Gheorghe Focșa, directorul Muzeului Satului din București, care între 1958 – 1960 a strămutat prima casă de la Ostrov, care era specifică Dobrogei.

După el venea marele Profesor Tancred Bănățeanu, directorul Muzeului de Artă Populară, la acel moment, care se ocupa de cultura materială” a povestit doamna Maria Magiru.

Povestea ghidată a Marinei Române

Realizatorul Mihai Petre și invitatul său, șeful de secție Dragoș Sichigea, trec astăzi de pe uscat pe apă și vă prezintă istoria Muzeului și a Marinei Române.

Pornind de la cele mai vechi vestigii subacvatice ce ne spun povestea unei nave comerciale grecești de dinainte de Hristos și până la mândria regimului comunist, flota dispărută după 1989, sunteți invitați astăzi la un periplu prin cele mai importante momente si cele mai spectaculoase artefacte din perioada domniilor lui Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza, Războiul de Independență, dar și din Cele Două Conflagrații Mondiale.

Cum s-a desfășurat primul atac cu „torpile” din 1878, cine este „părintele” Marinei Române, care a fost prețul plătit de marinari pentru salvarea ostașilor prinși în focul de la Turtucaia, ce tactică au folosit ai noștri pentru a rezista atacului mult mai numeros al sovieticilor din prima parte a Celui De-al Doilea Război Mondial, cine este cel care a salvat o bună parte a municipiului Constanta de atacul de pe mare al Kriegsmarine de după întoarcerea armelor, dar și dramatica poveste a vasului Independența din care se păstrează sticla de șampanie care a refuzat să se spargă la „botezul” navei, sunt doar câteva dintre cele mai importante momente ale emisiunii „Fără Mască”.

O ediție dedicată celor care au construit, au reprezentat cu eroism si care poartă astăzi cu mândrie uniforma Marinei Române.

IPS Teodosie: „Postul ne izbăvește de Iad, de moarte de păcat. Este suișul către Dumnezeu”

Moderatorul Mihai Petre și invitatul său, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, vorbesc astăzi despre semnificația postului, în general, și despre Postul Paștelui, în particular.

De ce și cum trebuie să ținem post, ce este ajunarea, ce este postul negru și ce rost are postul fără fapte bune, fără taina spovedaniei și fără Sfânta Împărtășanie, care sunt slujbele speciale ce sunt săvârșite în această perioadă, cum se tălmăcește rugăciunea Sfântului Efrem Sirul și cât de important este postul in evoluția duhovnicească a creștinului sunt doar câteva dintre temele ediției de astăzi a emisiunii „Fără Mască”, ediție ce marchează începutul celui și celui mai aspru post din anul calendaristic și bisericesc, cel al Sfintelor Paști.

Rudi Stănescu: „Meciurile puternice m-au motivat. Preferam să joc cu echipe puternice”

Cum și când a început pasiunea sa pentru handbal, cine este antrenorul care l-a motivat în carieră, ce amintiri îi mai trezește meciul de pomină cu Barcelona, de ce suntem astăzi atât de departe de țări care au învățat handbal de la naționala României, cât de importante sunt talentul și munca în performanța sportivă, ce ne trebuie pentru a reveni în handbalul de elită, cum arată viitorul la nivelul loturilor naționale de juniori, tineret și cadeți pe care le antrenează, dar și nedreaptă despărțire de CSM Constanța sunt doar câteva dintre subiectele ediției de astăzi a emisiunii „Fără Mască”.

Povestea înființării Teatrului pentru Copii și Tineret

La ceas aniversar, moderatorul Mihai Petre discută astăzi despre istoria Teatrului pentru Copii și Tineret „Căluțul de Mare”, dar și despre remarcabila carieră a unuia dintre cei mai valoroși și îndrăgiți actori și oameni de cultură constănțeni, Lică Gherghilescu.

Multiplele activități culturale din incinta Casei d’Italia, cursurile memorabile cu Dem Rădulescu ca profesor și mentor, primele roluri jucate și premii obținute, impactul avut de prezența în „Moromeții” asupra evoluției sale profesionale, ferventa activitate a Teatrului „Fantasio”, povestea înființării Teatrului pentru Copii și Tineret și perspectiva funcționării acestuia în propria clădire, primele spectacole fără paravan, ce înseamnă să fii actor păpușar sunt doar câteva dintre subiectele despre care fondatorul și directorul artistic al Teatrului aniversat vorbește astăzi cu multă emoție.

O emisiune despre cei care se află în spatele păpușilor, despre cultura de la mic la mare.

„Școala micilor vedete”, un proiect inițiat și coordonat de Alexandra Bulz Panait

Mai țineți minte „Școala vedetelor”, emisiune care făcea furori prin anii ’90? Ei bine, de câțiva ani, în Constanța funcționează cu rezultate deosebite „Școala micilor vedete”, un proiect inițiat și coordonat de Alexandra Bulz Panait. Moderatorul Mihai Petre află astăzi de la invitata lui care este istoricul școlii, ce cursuri urmează copiii înscriși, cine sunt îndrumătorii, care este limita minimă și maximă de vârstă, cine se poate înscrie, câți copii au câștigat deja competiții naționale și internaționale, câți au fost distribuiți în clip-uri cu difuzare națională, de pildă, Jumbo, cât de importantă poate fi prezența într-o astfel de școală în dezvoltarea ulterioară a copiilor. O emisiune despre frumos într-o lume care își pierde frumusețea

Cu medicul veterinar Tache Epure, în lumea celor care nu cuvântă

Moderatorul Mihai Petre și invitatul său, medicul veterinar, Tache Epure, intră astăzi în lumea necuvantatoarelor, în special în cea a câinilor și a pisicilor.

Alături de vedeta clinicii Sunquest Vet, Silver campionul, aflăm de la unul dintre cei mai îndrăgiți și apreciați doctori din Constanța despre cum și când i-a încolțit dorința de a face bine animalelor, ce trebuie să știm înainte de a achiziționa sau a adopta, de ce este necesar să fim foarte atenți atunci când dăruim un câine sau o pisică, cum ne dăm seama că animalele de companie nu se simt bine, sunt acestea simple obiecte sau sunt membri ai familiei, ce putem învăța de la un câine, respectiv o pisică, dacă este adevărat că pisica vine acolo unde îl doare pe stăpân, care este speranța de viață a unui câine, respectiv a unei pisici, cât de mult a avansat medicina veterinară, dacă exista vreo legătură între afecțiunile stăpânilor și cele ale animalelor de lângă ei; și mai aflăm că, în această perioadă, cea mai mare problemă a tuturor animalelor, și nu numai, este zgomotul produs de petarde. Așadar, dacă țineți și la ele, liniștea este cel mai frumos cadou pe îl putem face, atât nouă, cât și lor. O emisiune despre lumea celor nu cuvântă în limba oamenilor, ci în cea a limba emoțiilor.

Povestea directorului de bancă devenit călugar

Povestea directorului de bancă devenit călugar este tema ediției de astăzi a emisiunii „Fără Mască”.

Cum, când și de ce domnul Ion Dan a devenit monahul Ilarion, ce rol a jucat părintele Arsenie Papacioc în renunțarea sa la lume, ce presupune trecerea de la viața civilă la cea din mănăstire, ce înseamnă să fii călugăr, este banul „ochiul dracului”, cât de periculoase pot deveni smartphone – urile pentru evoluția duhovnicească a copiilor, cum și dacă este necesar ca Biserica să utilizeze canalele social media pentru propovăduirea Evangheliei, care este principala problemă întâlnită la cei care i-au căutat sfatul, de ce progresismul este o otravă, cum și când trebuie să ne rugăm, ce este păcatul, oare există viață după moarte, care este rețeta mântuirii, sunt doar câteva dintre întrebările adresate de moderatorul Mihai Petre invitatului său, duhovnicul mănăstirii Înălțarea Sfintei Cruci din comuna Crucea. O emisiune despre relația dintre om și Dumnezeu, din lume și din afara ei.

Eugen Tănăsescu: „Preotul este terapeutul mântuirii în comunitate”

Moderatorul Mihai Petre și invitatul său, părintele Eugen Tănăsescu, au discută despre rolul și rostul preotului duhovnic atât în societate, cât și în viața privată a mirenilor.

Ce este preotul, cine au fost primii preoți, care este diferența dintre preot și duhovnic, ce presupune taina Sfintei Spovedanii, de ce este necesară mărturisirea păcatelor, cum găsim un duhovnic și cum ne înfățișăm la scaunul sfintei spovedanii, ce este canonul și de ce se administrează, sunt doar câteva dintre întrebările la care purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului ne oferă răspunsuri menite să explice pe înțelesul tuturor atât activitatea din biserică, cât și din afara ei. O emisiune pentru suflet.

„Într-un limbaj moder, putem spune că preotul este terapeutul mânturii în comunitate. El face terapia mântuirii. Atunci când ne preocupăm de minte și de trup căutăm diverse terapii, ceea ce uneori este în regulă pentru că rostul psihologiei și al terapiilor medicinale este evident.

Dacă vorbim de suflet, și sufletul trebuie tratat, pentru că cea mai gravă boală a lumii de azi este păcatul. Și atunci trebuie curățat de păcat. Iar curățirea asta care se cheamă bisericește mântuire este printr-o formă de terapie, adică un parcurs duhovnicesc, al unor elemente rânduite și gândite de Biserică astfel încât să te desțelenești, să ieși din păcat și să te mântuiești.”