Autor: Tomis TV

Televiziune în flux digital din Constanța
Aurelian Pavel: „Când produci unei grupări o pierdere de 1 miliard de Euro, n-o să primești o medalie”

Aurelian Pavel: „Când produci unei grupări o pierdere de 1 miliard de Euro, n-o să primești o medalie”

Tomis TV

Moderatorul Mihai Petre și invitatul său, fostul șef al BCCO Constanța, Aurelian Pavel, au discutat despre dimensiunea și formele crimei organizate.

Ce înseamnă să lupți cu fenomenul, care sunt riscurile la care se supun oamenii în uniformă, dacă i-a fost vreodată frică, cine l-a amenințat, cum a capturat 5 tone de cocaină, cât de răspândit este micul trafic de droguri în rândul tinerilor, ce a reprezentat cazul „Băhăian” în cariera sa, pe cine a deranjat prin activitatea de peste 20 de ani în slujba legii sunt doar câteva dintre subiectele dezbătute în ediția de astăzi a emisiunii „Fără Mască”.

„Că este în sfera economică sau în sfera politică, crima organizată ajunge să ia puterea. Crima organizată își consolidează în timp relațiile și canalele.

În mod special discutăm despre infracțiuni de contrabandă. Încă din cele mai vechi timpuri, de la Marco Polo, contrabanda a creat surse mari de profit.

În 1993-1997 autoritățile române au stabilit structuri care să combată criminalitatea organizată. În România luase amploare traficul internațional și intern de stupefiante, traficul cu armament, traficul și migrația clandestină și mai târziu criminalitatea informatică. Traficul cu mașini furate a fost un fenomen tipic primilor ani ai democrației noastre.

Acei oameni cu care am lucrat, mulți necunoscuți pentru constănțeni, au lucrat mai mult cu sufletul, zi și noapte. Un coleg de-al nostru n-a reușit să prindă prea mult din pensie. Meseria de polițist este una de vocație.

Când produci unui grup o pierdere de 1 miliard de Euro n-o să primești o medalie. Am avut rezultate notabile pe traficul internațional de droguri”

Smart Energy Expo, un eveniment necesar

Smart Energy Expo, un eveniment necesar

Tomis TV

CCINA Constanța organizează o nouă ediție a Smart Energy Expo, un eveniment necesar mediului de afaceri, dar nu numai. Detalii oferă Ruxandra Serescu, director general al instituției.

„Dacă anul trecut am avut peste 20 de expozanți, anul acesta numărul s-a dublat. Ca și anul trecut, noi am încercat să combinăm. Adică, avem de la panouri fotovoltaice, eoliene, firme care se ocupă de întreținerea eolienelor, firme care se ocupă de curățarea panourilor solare. Am mers până la inteligență artificială, soluții inteligente, smart-home și multe alte componente. Avem și mașini electrice și stații electrice. Au fost și anul trecut doar că anul acesta sunt mult mai mulți interesați” a explicat Ruxandra Serescu, director CCINA.

Cristian Bușoi (PNL): „După 2035, în Uniunea Europeană se vor produce doar mașini electrice”

Cristian Bușoi (PNL): „După 2035, în Uniunea Europeană se vor produce doar mașini electrice”

Tomis TV

Cristian Bușoi, europarlamentar PNL, a fost invitatul jurnalistului Cristian Hagi în emisiunea Punctul pe i. Politicianul s-a declarat convins că cele două mari investiții în sănătate din Constanța, finanțate prin PNRR, vor fi gata la timp.

A vorbit și despre potențialul economic al județului, despre momentul când în Europa se va renunța la autoturismele cu combustie internă, dar a făcut și o scurtă prezentare la zi a negocierilor dintre PNL și PSD pentru formarea noului guvern.

„Inițial, în 2008, guvernul liberal de atunci a gândit ideea a 8 spitale regionale. Ceea ce era cel mai corect. Ulterior, Comisia Europeană ne-a prezentat oportunitatea de a realiza 3 spitale în primă fază, în perioada 2014-2002, urmând ca încă 3-4 să fie după 2020.  

Pentru că guvernele succesive de după 2014, din păcate multe dintre ele PSD, dar a fost și un guvern tehnocrat în 2015 [guvernul Cioloș – n.a.], pe final a fost și guvernul Ludovic Orban dar era deja foarte târziu, din păcate n-am putut cere bani mai mulți ca să facem alte spitale în exercițiul actual.

Cred însă că dacă vom face între 2020 și 2027 aceste 3 spitale regionale la Iași, Craiova și Cluj, în următorul exercițiu financiar de după 2027 mai putem cere încă 3-4. Și acolo evident Constanța trebuie să fie o prioritate, Timișoara în opinia mea, și dacă își pun resursele în comun Galați-Brăila. Cel puțin aceste trei zone ar trebui să beneficieze de spitale regionale” a explicat Cristian Bușoi

Problema obezității

„Obezitatea este o problemă medicală asociată intens cu bolile cardiovasculare, principala cauza de morbiditate și mortalitate în lume. Din ce în ce mai mult sunt legături cu cancerul. În mod evident îngreunează anumite tratamente și favorizează anumite complicații ale cancerului. Mai sunt și alte afecțiuni în zona endocrină.

Prin urmare, datorită bolilor asociate, unele dintre ele fiind chiar o consecință a obezității, în mod clar obezitatea reprezintă o mare problemă de sănătate publică. Trebuie să investim în nutriționiști”

Decarbonizarea industriei și a transporturilor de mare capacitate

„Acum în primă vază hidrogenul este foarte interesant pentru procesele industriale. Reprezintă o soluție de decarbonizare, de emisii mai puține și de eficientizare în zona siderurgică, a aluminiuluil de exemplu.

Pentru societatea de mâine, pentru următorii ani și următoarele decenii, marele avantaj al hidrogenului va fi pentru transport, mai ales pentru transportul greu, de camioane și transportul maritim.

Sunt și discuții legate de aviație dar încă n-au găsit soluția pentru design-ul avionului, pentru că hidrogenul ocupă un volum de 6 ori mai mare decât cherosenul și atunci trebuie să apară acele avioane cu burtă.

Sunt deja mașini pe hidrogen. Avem câteva la Parlamentul European. Dar pentru transportul rutier ușor soluția este cea cu baterii, adică electrificarea.

După 2035, în Uniunea Europeană se vor produce doar mașini electrice. Mașinile produse în 2030-2033 vor avea o viață de 10-15 ani. Chiar și alte continente se îndreaptă spre această direcție, inclusiv China spre suprinderea mea” a explicat europarlamentarul liberal, Cristian Bușoi.

Felicia Ovanesian despre Chițac: „E narcisist, prost manager de resursă umană și bădăran”

Felicia Ovanesian despre Chițac: „E narcisist, prost manager de resursă umană și bădăran”

Tomis TV

Rugată să-l caracterizeze pe Vergil Chițac într-un singur cuvânt, Felicia Ovanesian, cea care a ocupat până de curând poziția de administrator public al Constanței, susține că actualul primar este narcisist, bădăran și totodată cel mai prost manager de resurse umane pe care l-a cunoscut vreodată.

Declarațiile Feliciei Ovanesian, pe alocuri șocante, au fost făcute în cadrul unui interviu extins, de două ore și jumătate, realizat de jurnaliștii Dorian Ioan Hapurnea și Cristian Hagi la Tomis TV, în cadrul emisiunii „Punctul pe I.”

„E narcisist, cel mai prost manager de rusursă umană de departe, bădăran. Îmi umpluse deja paharul din vinerea de dinaintea zilei de luni în care am decis să părăsesc Primăria. I-a spus Lilianei Adam, de față cu persoane din afara Primăriei”Te-ai făcut cât o teracotă!” De două ori i-a spus” a afirmat Felicia Ovanesian.

Prof. Anca Dragomir: „Colegiul de Arte este o lume aparte. Educația artistică ajută foarte mult”

Prof. Anca Dragomir: „Colegiul de Arte este o lume aparte. Educația artistică ajută foarte mult”

Tomis TV

Colegiul Național de Arte “Regina Maria” Constanța este locul unde tinerii talentați își deschid pentru prima oară aripile. Reprezintă o adevărată pepinieră a culturii de la malul mării, un spațiu aparte în haosul care ne înconjoară.

Prof. Anca Dragomir, directorul Colegiului, ne povestește astăzi, la Tomis TV, despre performanțele, dificultățile și zbaterile celor care mâine vă vor smulge lacrimi, zâmbete și aplauze cu talentul lor.

Copiii care ajung la Colegiul de Arte la clasa pregătitoare sau de la clasa I, nu-și doresc să mai plece, și rămân în general până în clasa a XII-a.

Atunci când am ajuns la Colegiul de Arte, în primele două-trei săptămâni fiecare îmi cerea câte ceva, iar eu nu știam ce să fac. Am fost luată prin surprindere, pentru prima dată în cariera mea de profesor și manager, pentru că fiecare secției are specificul ei. Ulterior mi-am dat seama că trebuie să fiu ajutată de colegii mei. I-am ținut aproape și de fiecare dată i-am rugat să-mi explice.

Acolo viața este aparte pentru că, la un etaj toată lumea cântă , la un alt etaj toată lumea pictează. Înițial, atunci când am ajuns, eu fiind o persoană organizată am întrebat ce e cu debandada asta? Așa am aflat că acest Colegiu este deschis non-stop, inclusiv Sâmbăta și Duminica. De exemplu, suflătorii nu pot cânta la instrument dimineața, pentru că nu se poate. Cei de la canto cântă după o anumită oră. Acolo tot timpul lumea face ceva. Copiii vin să studieze.

Cei de la arte plastice au cât 4-5 ore legate de specialitate. Vă dați seama că acolo orele se desfășoară aparte: copilul stă cât vrea, se ridică și iese în pauză după care revine. Totul este mai lejer. E o altă viață și o altă lume, clar. Am decis să spun acest lucru după un an de zile” a explicat Anca Dragomir.

Viorel Farcaș: „Între 25 și 30 august, toată Ștefan cel Mare este la linie. Pe 30 august va fi finalizat proiectul”

Viorel Farcaș: „Între 25 și 30 august, toată Ștefan cel Mare este la linie. Pe 30 august va fi finalizat proiectul”

Tomis TV

Viorel Farcaș este fostul director general al Confort Urban, iar în prezent proprietar și administrator al societății Mooz Services SRL. Începând de vineri 12 mai, firma lui Viorel Farcaș a fost subcontractată de Meva Concept SRL pentru a finaliza lucrările de infrastructură din centrul Constanței.

Invitat la emisiunea “Constanța Altfel” realizată de Dorian Ioan Hapurnea, la postul local Tomis TV, Farcaș a explicat modul în care a ajuns să se ocupe de majoritatea lucrărilor din Constanța, cele mai multe proiecte fiind deja în întârziere.

“Am preluat o parte din lucrările antreprenorului general Meva, de pe zona centrală. Am fost deschis pentru că pe zona centrală a fost o problemă, un disconfort al cetățenilor și această problemă a iritat, și e și normal.

Vina și culpa a fost comună pentru că, de la deschiderea axei, mai multe proiecte s-au suprapus pe această zonă. Mă refer la proiectele pe fonduri europene ale regiei de apă [RAJA – n.a.] și termia [Termoficare Constanța – n.a.]

Eu consider că undeva între 25 și 30 august tot Ștefan cel Mare este la linie. Deci pe 30 august va fi finalizat. La 1 septembrie este cheie.

Pe Ștefan cel Mare sunt prevăzute pe fiecare tronson elemente de mobilier urban de șezut, mă refer la bănci. Sunt prevăzute spații verzi care au părțile de irigat în casete. Sunt prevăzuți arbori peste tot, cu înălțimi de 2,5 – 3 metri și plante perene între 0.5 și 1,5 metri.

De asemenea, sistemele de iluminat care vor fi sunt sisteme inteligente Shredder aduse din Austria. La fiecare stâlp sunt prevăzute camere de luat vederi cu recunoaștere facială, sisteme de sonorizare, sisteme de alimentare pentru biciclete și telefoane, deci au și prize.

De asemenea o parte din băncile care vor fi montate sunt bănci smart, adică bănci care sunt dotate cu internet astfel încât ne vom putea încărca telefoanele și din buzunar cu încărcare wireless, și au și panouri informative” a explicat Viorel Farcaș, antreprenorul care a preluat lucrările din centrul municipiului Constanța.

Claudiu Năsui (USR): “Propunem taxe zero pe salariul minim. Salariile de 3000 de lei să nu fie taxate”

Claudiu Năsui (USR): “Propunem taxe zero pe salariul minim. Salariile de 3000 de lei să nu fie taxate”

Tomis TV

Claudiu Năsui, deputat USR și fost ministru al Economiei a fost invitatul emisiunii „Punctul pe i”, moderată de jurnalistul Cristian Hagi. Parlamentarul prezintă trei dintre măsurile USR pentru asanarea și dezvoltarea economiei românești. Poate cea mai importantă dintre acestea este eliminarea taxelor pentru salariul minim. Liderul USR a mai vorbit și despre municipiul și județul Constanța, care au rămas în urma altor județe.

„Pe partea de ecomomie propunem o reducere a taxării muncii. Avem cea mai mare taxare din Europa pe salariile mici. Cine are în prezent 3000 de lei, ar rămâne tot cu 3000 de lei. Cineva care are 4000 de lei ar plăti taxe doar pe 1000 de lei, adică pe diferența de la 3000 la 4000.

Trebuie să salvăm cota unică prin a rezolva o problemă a cotei unice. Cota unică are această problemă, și anume că importanța banului este mai mare cu cât ai mai puțini bani. Pentru cineva care are salariu minim, 100 de lei înseamnă foarte mult, mai mult decât un director de bancă care are 20.000 de lei pe lună.

Principala problemă economică a României este sărăcia. Avem un exod de oameni. Vedem această tristă realitate a deșertificării satelor. Oamenii pleacă în străinătate din trei modive, și am avut și un studiu acum câțiva ani pe tema asta: principalul factor sunt banii, multă forță de muncă necalificată pleacă pentru diferența de salariu. Următoarele două motive sunt sistemul de sănătate și educația.

Față de communism, în capitalism există faliment. În economia României la nivelul lui decembrie 1989 marea majoritate a fabricilor produceau mult mai puțin decât consumau, iar propaganda de partid ne spunea cât de mult s-a produs. Nimeni nu vedea partea de costuri” a explicat Caludiu Năsui.

Actorul Lucian Iancu: „De mic copil mă strecuram pe sub geamul casierei de la cinema”

Actorul Lucian Iancu: „De mic copil mă strecuram pe sub geamul casierei de la cinema”

Tomis TV

În vârstă de 83 de ani, actorul Lucian Iancu își deapănă astăzi povestea vieții, care poate fi un bun subiect de film.

De la dorința de a îmbrăca uniforma militară și până la experiența din temnița comunistă, pe care a primit-o cu zâmbetul pe buze, marele actor constănțean își amintește cum a ajuns student la IATC, care a fost primul rol interpretat, ce profesori i-au marcat cariera, de ce Cyrano rămâne personajul în care s-a regăsit cel mai bine, ce regizor l-a motivat în mod deosebit, de ce a vrut să fugă din țară în anul 1985 și cum i-a schimbat experiența închisorii viața de după 1989.

Întrebat cum vede viitorul generației de astăzi raportat la cea de aur, Lucian Iancu transmite tinerilor actori și un mesaj special cu privire la calea de urmat pentru obținerea performanței scenice.

„Încă din copilărie m-a atras marinăria. Ca orice constănțean eram barcagiu. Mă pregăteam să intru la fosta școală de marină care funcționa în clădirea fostei burse din port. Însă școala de marină s-a desființat exact când am absolvit eu. Îmi plăcea și armata. Eram atras de uniformă.

Am făcut școala militară de tancuri și auto de la Pitești. Am fost un mare consumator de film. De mic copil mă strecuram pe sub geamul casieriței de la cinema și intram la filme. Înceând de la 7 ani am văzut sute de filme. Am văzut filme americane cu Stan și Bran, toate filmele italiene, cele franțuzești de capă și spadă. Mi-a plăcut Gérard Philipe. Mi-au plăcut și filmele rusești.

Fiind la școala militară, coleg cu Nicu Spiroiu care a ajuns ulterior ministru, comandantul ne-a cerut să facem o echipă artistică. Și atunci Nicu a scris o poezie, și mergeam prin satele din jur în acțiuni ale școlii militare care se ocupa să culturalizeze populația. Așa am ajuns pe o mică scenă” a povestit Lucian Iancu

“Vorbim pentru prima dată în istorie de politici publice pentru domeniul culturii”

“Vorbim pentru prima dată în istorie de politici publice pentru domeniul culturii”

Tomis TV

Alexandra Dragomir și Ionică Pîrvu, experți coordonatori ai Ministerul Culturii, Unitatea de Management a Proiectului, au venit în Constanța pentru a susține o sesiune de informare cu privire la cum va arăta cultura în România până în anul 2030. O discuție extrem de interesantă despre ce înseamnă cultură, în ce stadiu suntem și ce trebuie făcut.

Am venit prima dată la Constanța dar urmează să mergem și-n celelalte regiuni de dezvoltare. Am avut noroc că Muzeul de Artă ne-a primit pe loc. Ne-am bucurat foarte mult de cum ne-au primit.

Am invitat la această dezbatere tot ce înseamnă autoritate publică locală din regiunea de dezvoltare, deci nu doar Constanța: Tulcea, Galați, Brăila, deci nu doar Constanța. Este un proiect cu finanțare europeană.

Politici publice pentru domeniul culturii, chiar nu s-au mai făcut în România. Avem șanse uriașe pentru întreaga țară pe domeniul cultural” a explicat Ionică Pîrvu, expert coordonator în cadrul Ministerului Culturii.

Eugen Țapu-Nazare: „Ponderea turiștilor a crescut datorită voucherelor de vacanță”

Eugen Țapu-Nazare: „Ponderea turiștilor a crescut datorită voucherelor de vacanță”

Tomis TV

Angajații din mediul privat ar putea primi vouchere de vacanță, la fel ca și cei de la stat. Proiectul de lege a fost depus de Eugen Țapu-Nazare, senator PNL, președintele Comisiei pentru Antreprenoriat și Turism, care a fost invitatul emisiunii „Punctul pe i”, alături de Septimiu Bourceanu, cosemnatar al legii.

Aceștia prezintă avantajele proiectului pentru salariați și angajatori, dar și pentru bugetul de stat. Aflați din emisiune și când ar putea intra în vigoare.

Cel mai eleborat studiu a fost realizat de Academia de Studii Economice (ASE), de reputații profesori Doctori: Radu Mușetescu, Cristian Porumb și domnul Bogdan Glăvan. Studiul ne relevă avantajele voucherelor de vacanță. Citesc din concluziile acestui studiu, pentru angajați de exemplu:

  • creșterea venitului disponibil și al nivelului de trai
  • îmbunătățirea stării de sănătătate fizică și psihică
  • creșterea productivității și disciplinei muncii
  • creșterea calității vieții prin diversificare bugetului de consum

Pentru angajator:

  • reducerea costurilor cu forța de muncă
  • îmbunătățirea productivității muncii și reducerea absenteismului
  • creșterea motivării și loialității salariaților
  • creșterea retenției de personal

Există și multe avantaje economice, precum impactul pozitiv asupra cifrei de afaceri.

Corina Crețu: „Ne-am angajat în PNRR ca până în 2030 să trecem pe mașini electrice”

Corina Crețu: „Ne-am angajat în PNRR ca până în 2030 să trecem pe mașini electrice”

Tomis TV

Corina Crețu, comisar pentru Politică Regională al Comisiei Europene, a vorbit în cadrul emisiunii „Tomis Vibes” realizată de Adriana Teodoru despre proiectele de reformă la care s-a angajat România în fața autorităților de la Bruxelles.

„PNRR-ul se putea modifica până la 30 aprilie. Deci nu se mai poate face nimic. În opinia mea sunt lucruri foarte greu de realizat. România se angajează singură la prea multe lucruri.

Vă dau un exemplu cu mașinile electrice: noi am votat în Parlamentul European, deși cred că e o utopie, până în 2035 să trecem pe mașini electrice.

Noi ne-am angajat în PNRR până în 2030. Vă imaginați că la Topraisar până la ultimul om să aibă mașină electrică? Și nu le cere nimeni. Sunt țări care în PNRR au băgat doar două axe mari și late: digitalizare și eoliene. Deci nu 500 de jaloane. Adică singuri ne complicăm viața”

Despre Constanța

“Constanța este cea mai expusă zonă din punct de vedere geostrategic. Dar pentru Portul Constanța acest război ar putea fi o oportunitate. Sunt foarte pesimistă și mi-este teamă că județul Constanța pierde banii europeni” a afirmat Corina Crețu.

Dr. Liviu Merdinian: „Un șofer bun este întotdeauna disciplinat. Consider că mergem cam puțin pe jos”

Dr. Liviu Merdinian: „Un șofer bun este întotdeauna disciplinat. Consider că mergem cam puțin pe jos”

Tomis TV

Dr. Liviu Merdinian, Președintele Uniunii Armenilor din Constanța ne-a primit în “Clubul Bărbaților cu Neveste Indulgente”, așa cum numește garajul ce adăpostește marile lui pasiuni, mașinile vechi:

“Mi-am dorit mașina asta încă din facultate. Am visat la ea. Cu mașina am o relație foarte corectă. Dacă se strică, se strică pentru că nu am avut grijă de ea. Iar nouă, aici, ne plac vechiturile. Am cunoscut oameni minunați în comunitate.

De câte ori ne punem la o cafea, unul lângă celălalt, lumea se uită și se bucură. Și noi ne bucurăm atunci când vedem alte mașini.

Până la urmă este un respect față de inginerii care au făcut niște mașini extraordinare la vremea respectivă. Acum totul este platic. Se făceau mașini deosebite. Noi respectăm lucrurile astea.

Parcul auto este mare în România. Consider că mergem cam puțin pe jos. Forțăm nota cu lipsa mersului pe jos. Infrastructura comunistă nu mai face față. Permisele auto s-au luat cum s-au luat… Nu mai semnalizează pe autostradă. Sunt multe femei mici, în mașini foarte mari. Astea țin de noi. Dacă tot ne considerăm o societatea civilizată nu trebuie să ne dea cineva 10.000 amendă sau o bâtă în cap.

Trebuie să te comporți frumos pentru ceilalți. Un șofer bun este un șofer disciplinat, care respectă regulile” a explicat Dr. Liviu Merdinian