Atenție, se oprește apa în zona Peninsulară, marți 02 august 2022

Echipele RAJA execută lucrări de sectorizare la nivelul sistemului de alimentare cu apă în zona Peninsulară din municipiul Constanța. Prin urmare, se va sista furnizarea apei potabile din ziua de marți – 02 august 2022, ora 24.00 până miercuri – 03 august 2022, ora 07.00.

Vor fi afectați de lipsa apei consumatorii din perimetrul delimitat de străzile: Mircea cel Bătrân – Aristide Karatzali – Marcus Aurelius – Vasile Canarache – Traian – bd. Tomis – bd. Ferdinand – Mircea cel Bătrân, cei din zona Peninsulară, Piața Ovidiu și Portul Tomis, precum și cei arondați punctelor termice 8, 12, 13, 14 și 15.   

Ne cerem scuze pentru disconfortul creat abonaților, pe care îi asigurăm că echipele de intervenție vor face tot posibilul pentru finalizarea lucrărilor și reluarea furnizării apei potabile în cel mai scurt timp.

Totodată, rugăm toți utilizatorii afectați de această lucrare să își asigure rezerva minimă de apă pentru consum și uz casnic în perioada în care va fi sistată alimentarea cu apă.

Doar 0.5% din veniturile Constanței provin din fonduri europene. O analiză realizată de Cristian Hagi

S-au investit fonduri europene în Sibiu, Cluj, Oradea. Aceste orașe au un aer european datorită fondurilor europene atrase. Știau acest lucru și Radu Mazăre și Decebal Făgădău. Dacă ne comparăm cu orașele menționate, pentru Constanța s-au atras puține fonduri europene.

Cele două persoane care conduc azi orașul Constanța, primarul ales Vergil Chițac și cel de facto Felicia Ovanesian, după cum spune USR, au declarat în trecut că avem nevoie de fonduri europene.

Din execuția bugetară a Constanței pe trimestrul II din 2022 putem vedea ce s-a întâmplat cu banii constănțenilor în prima jumătate a anului. Este foarte important, pentru că bugetul se bazează pe niște previziuni. Așa cum spunea și primatul Chițac, execuția bugetară este cea mai bună oglină.

Însă, pentru șase luni de zile municipiul Constanța a reușit să atragă doar 3,3 milioane de lei. Veniturile totale sunt de 671 milioane de lei, iar asta înseamnă că veniturile din fonduri europene reprezintă doar 0.5% sau nici măcar atât. Iar asta se petrece în condițiile în care, orașele care s-au dezvoltat puternic atrăgeau în trecut cam 25% din fonduri europene din veniturile totale.

Vă invităm să vizionați în continuare analiza realizată de jurnalistul Cristian Hagi:

Erwin Șimșensohn: “A venit o doamnă și mi-a spus că îi intrase pensia, și-a pus deoparte câteva sute de lei, iar de o mie de lei a cumpărat bilete la teatru”

“Am trăit momente cu adevărat emoționante. Am văzut oameni în vârstă care veneau la agenție să cumpere bilete. Eram acolo când a venit o doamnă și a spus: Mi-a intrat pensia, mi-am pus deoparte câteva sute de lei, DE O MIE DE LEI VREAU BILETE LA TEATRU.

Mulți constănțeni și-au cumpărat bilete la 15-20 de spectacole, nu la unul. Multă lume înțelege importanța unui act cultural și faptul că merită să plătești un bilet.”

Stagiunea Estivală a Artelor Spectacolului, eveniment în aer liber aflat în plină desfășurare la Constanța, este un succes.
Directorul Teatrului de Stat, Erwin ȘIMȘENSOHN, ne vorbește la Tomis TV despre nevoia de cultură a constănțenilor, despre SEAS 2022 la care mii de oameni au cumpărat bilete, despre ce înseamnă un spectacol de calitate și mai ales, cum putem să creștem calitatea evenimentelor organizate la malul mării.

Primarul Vergil Chițac și-a construit o casă nouă la Eforie

În primii doi ani de mandat, Vergil Chițac, primarul Constanței, a găsit timpul necesar pentru a-și construit o nouă casă în stațiunea Eforie.

Tot în această perioadă, Felicia Ovanesian, care ocupă poziția de city manager, și-a vândut o parte din terenurile pe care le deținea conform declarației de avere, reușind astfel să încaseze sume de ordinul sutelor de mii de Euro. Discutăm despre terenuri numai bune de acoperit cu blocuri, poziționate în intravilanul municipiului Constanța.

Toate informațiile necesare vă sunt prezentate de jurnalistul de investigații Dorian I. Hapurnea, în emisiunea „Constanța Altfel?” difuzată de Tomis TV.

Dumitru Manole: “Nu poate fi pace în mizerie și foamete”

Membru al Academiei Oamenilor de Știință din România și Președinte al Asociației pentru Cultura Florii-Soarelui, Dumitru Manole vorbește la Tomis TV despre agricultura românească și criza alimentelor:

„Anul 2022 înseamnă secetă agresivă. Anul acesta este dezastruos din punct de vedere al precipitațiilor.

Nu poate fi pace în mizerie și foamete.

Noi am tras de ani buni semnale de alarmă cu privire la schimbările climatice. Agricultorii trăiesc o perioadă foarte grea. În ceea ce privește irigațiile, în România nu s-a făcut nimic.

Sunt munți de cereale în depozite neautorizate din cauza blocajului în care se află România.

La nivel european este o criză de ulei de floarea soarelui. România are fabrici de ulei. De ce fabricile românești nu produc ulei cu floarea soarelui din România.”

Bogdan Boeru (scriitor): „Suntem mânați de ambiții meschine care ne divizează și ne plasează în grupuri antagonice”

Romanul „Benedictiana” scris de Bogdan Boeru își dorește a fi o lecție despre cum ar putea fi abordate frământările contemporaneității, plecându-se de la constatarea simplă că, înainte de a ne construi identitatea pe fundamente religioase, politice, etnice etc, suntem oameni.

„Am publicat prima carte în 1999. A fost o carte de poezii. Cu așa ceva am început. Ușor am aluncat spre proză. Scriu și acum poezie dar mă axez pe proză. Poezia este o luptă intensă care se sfârșește repede, în schimb romanul este un război.

Lumea din jur îți poate distrage atenția de la scris. Când vezi cartea ieșită din tipar îți dă o trăire speacială.

Eu sunt absolvent de drept, după care am dat la Istorie. Însă n-am terminat facultatea, dar pasiunea pentru istorie a rămas.

Benedictiana este o ficțiune istorică care bate în fantasy. Cartea are un mesaj foarte actual. Bibliografia necesară are sute de surse. Îmi place să mă iau în serios. Îmi place să fac documentare. Mesajul cărții este următorul: Suntem mânați de ambiții meschine care ne divizează și ne plasează în grupuri antagonice.

Noi uităm că suntem oameni. Benedictiana nu a existat dar există în fiecare dintre noi.”

Mai multe despre roman, dar și despre condiția unui scriitor în Constanța de azi, puteți afla din emisiunea Punctul pe i, moderată de jurnalistul Cristian Hagi.

Cum au ajuns Stroe și Dumitrache să conducă PSD Constanța? Istoria organizației explicată de Lucian Lungoci

Deputatul Dumitru-Lucian Lungoci vrea să candideze la Primăria Constanța. Totodată și-a propus să candideze pentru poziția de președinte al organizației municipale a PSD, dar Stroe Felix amână fără motiv alegerile interne. Cu alte cuvinte, în PSD Constanța se profilează o ruptură între oamenii care vor schimbarea, mai tineri, și veteranii Stroe Felix și Ion Dumitrache. Despre acest context tensionat a vorbit Lucian Lungoci la emisiunea Tomis Vibes, realizată de Adriana Teodoru la Tomis TV:

În octombrie 1997 am intrat în PDSR. Era dificil atunci să faci parte din PDSR. Partidul tocmai pierduse alegerile din 1996, și se petrecuse o migrație totală a aleșilor locali. Atunci era posibil să pleci la alt partid.

În sediul partidului erau 15 oameni. Mai aveam un singur consilier local, pentru că ceilalți migraseră. Eu îl cunoșteam pe domnul Donțu. Părinții mei au lucram cu Donțu în port. Așa am ajuns în PDSR.

Și ne-am apucat să facem organizație de tineret. Eu eram student și am început să fac recrutări pe la Universitate.

Ceva mai târziu, în 1999, deja PDSR-ul crescuse, și era favorit în sondaje. Ne pregăteam de alegerile locale, pentru primărie. Cel trimis consultant la Constanța a devenit asociat în afaceri cu Radu Mazăre. În 2000 am pierdut primăria. Ne-am dat seama mai târziu că noi trebuie să pierdem alegerile.

Echipa Mazăre a fost impusă de la vârful PDSR

Pe mine echipa Mazăre nu m-a dat afară, dar am ales să plec eu. Ulterior am încercat să construim o filială a Partidului Ecologist în Constanța.

Robert Boroianu de la PNL a fost înlocuit cu amiralul Chițac

Nu e un secret ca în 2014 au fost alegeri prezidențiale, și m-am cunoscut cu liberalul Robert Boroianu, care aștepta ca în 2016 să candideze la primăria Constanța.

Am discutat povestea asta în toamnă, când erau alegerile prezidențiale. Am zis că dăm o mână de ajutor.

Prin vara lui 2015 am auzit că n-o să fie Robert Boroianu candidatul PNL. Prin septembrie 2015 a aflat și el că n-o să fie, și că o să fie un amiral.

Stroe Felix pune mâna pe PSD Constanța

În octombrie 2015 domnul Gheorghe Donțu a fost contactat de Stroe Felix să se întoarcă în PSD. Atunci am revenit și eu în PSD, în toamna anului 2015. Am zis că pot da o mână de ajutor. Îl știam și pe Marius Horia Țuțuianu de prin 1998-1999. Și el era tânăr atunci. Cunoșteam cam jumătate din oamenii din PSD.

Știam cine sunt domnii Stroe și Dumitrache de când intraseră în partid, de prin 2002 cred. Dacă-mi aduc bine aminte domnul Stroe a ieșit viceprimar în 2000, din partea CDR-ului.

Nu știu de unde vine Ion Dumitrache, dar știu că a fost colegi de muncă în zona militară. Stroe și Dumitrache au fost parteneri, în special, în zona de business. Dumitrache n-a vrut să iasă în față foarte mult.

Cristinel Dragomir schimbat cu Horia Țuțuianu

În 2016 se pregătea pentru poziția de președinte al Consiliului Județean, Cristinel Dragomir, iar ulterior a fost impus Horia Țuțuianu. Însă i-au promis postul lui Cristinel Dragomir, și au mai fost și alții cărora li s-a promis verbal.

Însă promisiuni s-au făcut până în ultima zi. Horia Țuțuianu nu a forțat nimic.

În 2000, Țuțuianu a fost schimbat de Stroe Felix

Ulterior, la alegerile din 2020, un grup de oameni din partid au hotârât că nu Țuțuianu o să fie candidat. Eu cred că i-au făcut un bine dacă ne uităm unde s-a ajuns.

De prin 2015, după ce au plecat Mazăre și Constantinescu, dintr-o dată s-au trezit toți revoluționari anti-PSD în Constanța. Până atunci n-au avut nimeni curajul să scoată capul. Dar eu cred că oricum Horia Țuțuianu pierdea alegerile din 2020. Deci, pentru Horia a ieșit bine.

Felix Stroe a fost bătut de Lupu, care nu este vreo somitate

Streo Felix este un bun matematician, cu o gândire logică și structurată. În mediul urban stăteam prost. Noi în 2016 pierdusem în județ, dar am câștigat voturi în Constanța.

Nici acum nu înțeleg de ce s-a băgat Stroe Felix să candideze în 2020. A pierdut la 30.000 de voturi. Deci l-a cam bătut Lupu. Ne uităm și la cine te-a bătut până la urmă, că nu l-a bătut vreo somitate.

Decebal Făgădău a plecat pe 10 octombrie 2020. Organizația municipală a rămas fără președinte prin plecarea lui Decebal Făgădău. Felix Stroe m-a sunat să-mi spună că asupra organizației s-a abătut o mare nenorocire, și anume că Decebal Făgădău fusese trimis în judecată. M-a chemat să stăm de vorba cu trei nume pe listă.

Atunci a apărut povestea cu AUR, care era inexistent. Strategilor partidului din București le-au lipsit două elemente: AUR și prezența mică la vot. Noi în Constanța stăteam rău.

Corupție la cote alarmante la Agigea. Firma de vidanjare deținută de contabila primarului Cîrjaliu

Maricel Cîrjaliu este primar în Agigea de circa 14 ani. Acum este și inculpat într-un dosar DNA. În această emisiune puteți urmări dezvăluiri în exclusivitate despre fapte de corupție din comuna Agigea, în care sunt implicați primarul și apropiații săi.

Veți afla și detalii despre alegerile care se apropie, dar și despre plățile făcute de Primăria Agigea. Invitați sunt jurnaliștii Adrian Cârlescu și Dorian Hapurnea, emisiunea fiind moderată de jurnalistul Cristian Hagi:

“Problema acolo este cu canalizarea. Avem o firmă de vidanjare care este deținută de fosta contabilă a primarului, doamna Elisabeta Magdalena Andrei. Ea a fost contabila firmelor primarului. Primarul avea niște firme în momentul în care a ajuns primar în 2008, iar doamna aceasta se ocupa de firme.

La unele dintre aceste firme primarul era asociat cu domnul Darie, fostul vicepreședinte al Consiliului Județean Constanța din partea PSD. Iar doamna se ocupa de firmele celor doi. Și a continuat să se ocupe de firmele celor doi și după ce aceștia au intrat în politică. Și la Agigea o parte dintre firme funcționau chiar acasă la primar, iar doamna contabil mergea acasă la primar pentru a rezolva problemele contabile.

De aceea o parte din firme au fost preluate de fratele primarului, iar numărul de contact care apare este al frateului primatului Cîrjaliu. De fapt este numărul contabilei. S-au făcut incluisv suveci imobiliare prin această contabilă la Agigea.

Printr-un schimb de terenuri cu primăria, contabila a primit 7500 de metri pătrați în zone excepționale, pe malul mării. Iar după ce a primit aceste terenuri a mers la notariat cu fratele primarului, cu un fin al primatrului și a înstrăinat bunurile primite de la primărie. Ceea ce arată că tot acest schimb de terenuri s-a făcut pentru îmbogățire.

Au trecut terenurile din patrimoniul public în patrimoniul privat al rudelor. În anul 2011 se întâmpla asta” a explicat jurnalistul de investigații Adrian Cârlescu

Primarul Maricel Cîrjaliu și-a ascuns averea de frica DNA-ului

„Mi-a povestit cineva, de curând, că a folosit acele terenuri pentru obținerea unui credit de la Volksbank, în valoare de 1,5 milioane de Euro. Credit pe care nu l-a mai plătit. Nu știu exact care terenuri, cert este că a girat cu niște terenuri.

Și este interesant că în declarația de avere a primarului nu apar cele 1,5  milioane de Euro. Este sărac lipit. A intervenit și un divorț, cel mai probabil din cauza dosarului de la DNA. Și-au partajat averea de așa natură încât primarul nu mai are nimic” susține jurnalistul de investigații Dorian I. Hapurnea.

[ANALIZĂ] Vergil Chițac este în alianță cu USR-ul și guvernează cu PSD-ul

Emisiunea Tomis Vibes găzduită de Tomis TV s-a axat pe diferite probleme legate de orașul Constanța și actuala administrație locală, realizatoarea Adriana Teodoru avându-i invitați, cu această ocazie, pe sociologul Răzvan Pantelimon și avocatul Emil Tatu.

„Un sondaj făcut în toamna-iarna anului trecut, acum jumătate de ani, ne relevă că 2 din 3 români, adică 63% spun că în perioada comunistă era mai bine. Nici măcar un sfert dintre români nu consideră că acum este mai bine. Este o creștere, pentru că în 2014 doar 43% considerau că înainte era mai bine. Ceea ce ne spune ceva. Știți că în 2014 a câștigat domnul Iohannis după 10 ani de Traian Băsescu, și lumea avea niște speranțe. Doar 30% dintre tineri, cei sub 30 de ani, consideră că este mai bine acum” a explicat analistul Răzvan Pantelimon.

Doar 9% dintre români mai sunt preocupați de problema corupției

„Avem o ruptură față de problemele reale. Apropo de temerile majore: 53% se tem de creșterea prețurilor la alimente, gaze și energie, 18 se tem de război, iar pentru 9% problema e corupția, criza politică 5%, pandemia 3%. Temele clasei politice nu sunt temele cetățenilor” a mai adăugat Pantelimon.

Emil Tatu: Virgil Chițac a fost împins în față ca militar

În Constanțam din câte văd eum nu ne-am dorit o figură autoritară. Am dorit să revenim și am votat ideea de autoritate. Virgil Chițac ne-a fost împins în față ca un militar ca să gâdile acea coardă sensibilă care are nevoie de autoritate în Constanța. După ce a ajuns aici, foarte multă lume și-a dat seama că în spatele poleirii de autoritate e doar foarte multă incompetență. O spun tot cei cu care vorbesc săptămână de săptămână.

În Constanța nu avem lideri, care să fie sprijiniți de comunitate. Nu avem oameni care să aibă carismă.

Radu Rusen, director SNC: „În România nu se pot construi nave mari, pentru că nu este eficient economic”

Șantierul Naval Constanța este una dintre companiile românești care au performat în activitate atât înainte de 1989, cât și după. Despre istoria construcțiilor și reparațiilor de nave, problemele întâmpinate de-a lungul timpului, necesarul și calificarea forței de muncă, competiția de pe plan intern și internațional, precum și despre proiectele de viitor, directorul general al SNC, Radu Rusen ne-a vorbit în exclusivitate la Tomis TV:

Eu sunt a doua generație de ingineri navaliști. Tatăl meu a lucrat în Șantierul Naval din 1961 până în 1994, de la inginer stagiar la director general.

La Șantierul Naval din Constanța s-au construit înainte de 1989 navele petroliere, inclusiv cea mai lungă navă, Comănești, de 304 metri lungime. Din acea clasă de nave, SNC a continuat să construiască și după 1989: una a fost pentru statul român, adică pentru noua companie Petromin, și alte patru nave au fost livrate către Africa de Sud, Belgia și Italia. S-a construit atât cât s-a putut susține economic această activitate.

Construcțiile de nave românești au suferit în evaluarea internațională datorită navelor construite spre finalul anilor ’80, atunci când statul român a decis să oprească importurile de echipamente și să omologheze intern aceste echipamente.

Despre privatizarea Șantierului Naval Constanța

Șantierul a fost privatizat în baza unui acord cu Banca Mondială, din cauza lipsei de finanțare a sistemului. Undeva în 1996, cu criza Bancorex-ului șantierul nu a mai beneficiat de finanțări care să-i permită să construiască nave de mare tonaj. Și a fost obligat să accepte condiții comerciale mult mai dificile. Era un număr mare de personal care trebuia încărcat cu proiecte. Înainte de 2002 a fost câteva situații dificile dar de frica unor demonstrații societatea și-a continuat activitatea.

Grupul Histria și-a asumat riscul într-o piață foarte proastă la acel moment, în 2002. Practic n-au mai fost competitori care să participe la licitația organizată de către APAPS sub consultanța Société Générale care era agentul de privatizare, tocmai pentru că piața nu permitea.

Un șantier naval aduce mai puțin profit. Dacă o să vă uitați în ultimii 20 de ani, toate celelalte șantiere și-au schimbat și numele și acționariatul fiind deținute de grupuri puternice străine.

Imediat după privatizare am dezvoltat un proiect de tanc de produse petroliere și chimice de 40.000 TDW, pentru care am reușit să contractăm și să livrăm 21 de nave. A fost cea mai mare serie de nave din România. Am avut perioade de vârf, 2008-2009, când am livrat și câte 5 nave pe an. N-am ales întâmplător acest proiect. Este o navă dificilă și din acest motiv doar două șantiere din Coreea și unul din China mai fac nave similare. În România nu se pot construi nave mari, pentru că nu este eficient economic. Au încercat cei de la Mangalia și n-a funcționat.

Criza din 2008-2009 și industria navală

Industria constructoare de nave a intrat în criză în anul 2009, și nu prea a ma ieșit, pe fondul existenței unui supratonaj în piață. S-a construit foarte mult înainte de 2009. A fost o inflație de tonaj.

În momentul acela am înțeles că nu este eficient să construiești nave. Așa că ne-am axat pe reparații și reconversii de nave. Ponderea construcțiilor în acest moment este de sub 50%.

Suntem implicați și cu zona de nave tehnice pentru offshore. Încercăm să deservim zona noastră. Nu putem face concurență șantierelor din China și Coreea.

Pe partea de reparații nave este o perioadă de vârf. Avem în reparații și modernizare și Fregata Mărășești a forțelor navale.

Efectele conflictului din Ucraina

Războiul din Ucraina ne afectează la costul materiilor prime, în special al produselor din oțel pentru că înainte aveam în competiție, pe lângă Liberty Galați, și producători din Ucraina. Din această competițe reușeam să ținem prețurile la niveluri acceptabile.

Acum cei din Ucraina au dispărut ca și furnizor. Iar cei din România au problem pentru că își asigurau din Ucraina și Rusia anumite materii prime pe care nu le mai pot aduce, și trebuie să le aducă acum din altă parte.

Forța de muncă a SNC

Căutăm oameni în permanență. Avem relații de colaborare cu școlile profesionale. Vrem să extinem acest tip de colaborare. Mergem pe recrutări în județul Constanța. Ne promăvăm prin intermediul primăriilor, dar facem angajări și prin metodele clasice.

Avem cam 900 de angajați, avem și subcontractori, iar pe platformă lucrează în jur de 1300 de angajați. Avem și muncitori vietnamezi și am adus și din India. Aproximativ 10-12% din personal este din import.

Venitul mediu lunar este de 4000 lei brut, dar cu ore suplimentare depășesc 4000 de lei net.

Mihai Ochiuleț (USR): “Felicia Ovanesian este primarul de facto al Constanței. Nu am niciun dubiu”

“Felicia Ovanesian este primarul de facto al municipiului Constanța. Nu am niciun dubiu când fac această afirmație.”
Consilierul local USR Mihai Ochiuleț, descrie pentru Tomis TV atmosfera de lucru din Primăria Constanța:

“Aparatul Primăriei este format din oameni cu care se poate lucra, oameni competenți care pot găsi soluții la problemele orașului. Din păcate, actuala administrație a stricat și acest lucru. Oamenilor le este teamă și să stea de vorbă cu noi. Mai nou, comisia de disciplină este sperietoarea doamnei Ovanesian pentru toți funcționarii. Iar oamenii noi, aduși de echipa Chițac-Ovanesian, sunt oameni ranchiunoși care încearcă să ne pună piedici cu orice preț.”

Cât despre parteneriatele politice…vă lăsăm să trageți singuri concluziile:


“Vergil Chițac numește în consiliile de administrație oameni de la PSD. Frăția dintre actuala administrație și PSD este din ce în ce mai evidentă. A dat chiar interviuri în care spunea că are o relație foarte bună cu Felix Stroe.”