Prefectul județului Constanta, Silviu Coșa a explicat despre pregatirea sezonului estival, campania anti bullying, problemele agricultorilor, situația malului de la Cumpăna, problemele agricultorilor, posibilitatea comasării alegerilor în anul viitor dar și despre biciclete.
„Și eu stau în Constanța, și eu șofez în Constanța și-mi fac cumpărăturile în Constanța. Însă Constanța trebuie scoasă la lumină și asta înseamnă ca în momentul de față să avem șantier. Poate este bine că toate șantierele se întâmplă o dată, astfel încât să nu fim deranjați de mai multe ori. Desigur, oricând se poate mai bine. Orice am face se poate și mai bine. Nu știu însă ce prevăd acele contracte”
„Nu cred că într-o intersecție din Vaslui sunt atâtea X6 câte sunt într-o intersecție din Constanța. Asta informal. Statistica nu ține cont de cei 30.000 de navigatori care sunt constănțeni și veniturile lor sunt cheltuite în Constanța. Cred că locul pe care l-ar avea Constanța este mult mai sus” a explicat prefectul județului Constanta, Silviu Coșa.
Constanța este unul dintre județele care au primit mii de refugiați din Ucraina. De curând însă, lucrurile s-au schimbat pentru ei. Statul nu îi mai sprijină așa cum o făcea, copiii nu sunt integrați în școli, viitorul nu sună deloc bine. Despre provocările și problemele cu care se confruntă vorbește în emisiunea „Punctul pe i” Alina Sasu, reprezentant al comunității.
„Eu sunt rusoaică. Toată viața eu am vorbit limba rusă, și în familie și peste tot. Am avut această traumă pentru că sunt rusoaică născută în Ucraina. Nu știu cine o să câștige acest război, pentru că și unii și alții sunt încăpățânați.
Taică-miu fiind militar nu vrea să-și părăsească țara. Părinții mei stau în orașul Sumy, chiar la graniță cu Rusia. Totuși mama mea nu vrea să vină aici, chiar dacă avem posibilități.
Românii au oferit un ajutor imens refugiaților ucraineni, încă de la începutul războiului. Toți ucrainenii care vin aici vorbesc și limba rusă. În prima etapă foarte multe persoane au trecut pe la noi prin țară în drum spre Occident. Ulterior au venit direct în România.
Programul 50/20 din România a fost cel mai bun program aplicat pentru refugiații ucraineni. Cei 20 de lei pe zi pentru mâncare nu reprezintă prea mult, însă locuind în apartament s-au descurcat. A fost un program simplu și genial.
Cu toate acestea, proprietarii români încasau cei 20 de lei pentru mâncare, pentru fiecare zi, pentru ficare cetățean ucrainean cazat, iar la momentul decontării banii nu mai ajungeau la chiriașii ucraineni. Aici este o problemă. Au fost și persoane care au rezistat tentației, dar și persoane care n-au rezistat.
Statul a lăsat intenționat portițe în lege. Au fost ucraineni declarați la mai multe adrese. Sunt dosare penale deschise. Poliția nu a primit proceduri. Din acest motiv a fost foarte dificil să colaborăm cu Poliția.
În momentul de față, în Mamaia Nord este un adevărat război. Sunt aproape patru luni de întârzieri. De patru luni de zile, adică Ianuarie, Februarie, Martie și urmează Aprilie, sunt zero plăți.
În Mamaia Nord avem 13.000 de refugiați, dintre care 7000 sunt copii. Mamaia Nord are 20.000 de apartamente goale. Oamenii au rămas fără bani de mâncare. Sunt mulți care sunt din Donetsk, Zaporoje sau Bahmut. Cei care vor să se întoarcă în zona ocupată de ruși sunt obligați să renunțe la cetățenia ucraineană” a explicat Alina Sasu.
Sergiu Manea, CEO al Băncii Comerciale Române (BCR) a fost invitatul unei ediții speciale a emisiunii „Punctul pe i” moderată de jurnalistul Cristian Hagi la Tomis TV.
Sergiu Manea este primul român care ocupă această funcție, și are în subordine 5.500 de angajați.
Cu acest prilej, Sergiu Manea a vorbit despre județul Constanța și potențialul său, despre port, despre lucrările de infrastructură din municipiul Constanța.
Chiar dacă BCR este deținută de o bancă din Austria, a mărturisit că refuzul Austriei de a primi România în Schengen l-a afectat personal.
„Uniunea Europeană a comunicat această așteptare pentru că vede potențialul transportului pe apă.
Dacă ne uităm ce înseamnă Portul Constanța, și ce înseamnă, de fapt, Dunărea pentru Portul Constanța: se spune că cel mai important activ al Dunării este Portul Constanța, și cel mai mare activ al Portul Constanța este Dunărea.
Dacă ne uităm la noul tip de transport, la transportul dinspre Vest spre Est și la calitatea Portului Constanța în Marea Neagră, și dacă ne uităm și la contextul geopolitic, în opinia mea importanța Portului Constanța crește semnificativ.
Dacă ne uităm la resursele de gaz, dacă ne uităm la agricultură, cred că toate elementele de potențial pentru Portul Constanța mă fac să aștept că vom putea crește peste această așteptare generală avansată de Uniunea Europeană pentru porturile din Uniunea Europeană” a explicat Sergiu Manea.
Constanța va avea o pădure urbană. Este un proiect pentru care consilierul municipal Costin Avătavului, PNL, se lupta de circa șase ani. Acesta a povestit în emisiunea Punctul pe i, moderată de jurnalistul Cristian Hagi, care au fost provocările și care este stadiul lucrărilor.
A vorbit și despre lipsa parcărilor din oraș, lucrările de infatrastructură, relația cu USR și șansele actualului primar de a mai obține un mandat.
„Primele acțiuni au fost în 2017. Sunt fericit că acum ne aflăm în faza de implementare a proiectului. Este prima etapă fizică, în teren. În spate au stat foarte multe alte etape care nu se văd.
În 2017, în calitate de consilier local de opoziție am solicitat de la Primărie situația juridică a terenului. Am aflat că acel teren este în proprietatea Primăriei însă este în litigiu. Era o retrocedare pe Legea 10. Știam că acest litigiu poate dura ani de zile.
Și atunci am făcut o adresă către primarul Decebal Făgădău prin care am cerut ca acel teren să fie igienizat, nivelat, și pe el să plantăm niște arbori, floricele, să punem niște băncuțe ca să-l redăm comunității locale.
Primarul n-a răspuns la acea adresă. Am așteptat vreo doi ani de zile. Însă asta nu m-a oprit. L-am învitat într-o ședință a comisiei juridice pe șeful de atunci de la spații verzi. Am discutat cu el despre această problemă și l-am rugat să acționeze în acest sens. Terenul arăta foarte rău în acel moment. Acel teren să afla în această situație de peste 20 de ani.
Până la urmă s-a făcut o igienizare. Asta s-a făcut în mandatul trecut (2016-2020).
Nu se putea interveni cu o investiție, pentru că ar fi venit Curtea de Conturi și ne-ar fi întrebat de ce investim într-un teren pe care riscăm să-l pierdem în instanță.
Într-un final, în 2021, Primăria a devenit proprietara acestui teren. Foarte mult a ajutat Cătălin Cucoară, dar au fost mai mulți angajați din Primărie care s-au implicat să recuperăm acest teren.
Ne-am apucat să plantăm cu sprijinul Asociației Act For Tomorrow. Au venit și cu resursele dar și cu know-how-ul. Oamenii aceștia au plantat foarte mulți copaci în ultimii ani, păduri, parcuri și așa mai departe, și se vede mâna unui profesionist.
În acest weekend s-au plantat 3000 de copaci pe o porține din acest teren. Deci n-a fost plantat tot terenul. Pe acest teren vor mai fi și alte facilități.”
Claudiu Vuță, vicepreședinte AAFBR, a vorbit la „Punctul pe I” despre cum arată economia Constantei și perspectivele acesteia.
„În acest moment Constanța stă rău. Faptul că nu s-au făcut investiții majore a făcut ca acest oraș să se depopuleze de resursa umană de bună calitate. Dacă ne referim la salariile din județul Constanța, din păcate, județe precum Olt, Alba, Dolj, surprinzător sunt înaintea noastră.
La nivelul anului 2022 Constanța a avut un salariu mediu lunar de 3400 de lei care ne plasează pe un rușinos loc 17. Am decăzut de la an la an. Dacă acum câțiva ani eram locul 10-11 și trăgeam speranța să urcăm în acest clasament, pentru că avem potențial.
Din punct de vedere economic Constanța stă în trei piloni: portul, turismul și agricultura. Am sperat să avem în acest județ minim două parcuri industriale” a explicat Claudiu Vuță.
Septimiu Bourceanu, senator și președintele Organizației Municipale PNL Constanța, este invitatul jurnalistului Cristian Hagi în emsiunea „Punctul pe i.”
Acesta vorbește despre cum arată Constanța, despre activitatea primarului Vegil Chitac și a altor edili PNL, precum și despre investițiile în sănătate anunțate în Constanta. Nu în ultimul rând Septimiu Bourceanu ne-a vorbit și despre podcastul pe care-l realizează periodic.
„În urma războiului din Ucraina, prețurile au o dinamică mult mai mare. Și atunci, avem nevoie [Primăria Constanța] de finanțare ca să evităm cât mai multe actualizări. Cu cât lucrurile se implementează mai repede, și plătești mai repede, și șantierul ajunge la maturitate, cu atât eviți actualizările de preț.
În ultimii ani de zile, în județul Constanța s-au atras aproximativ 1 miliard de Euro”
Consilierii locali și județeni au adoptat bugetele pentru anul 2023. Spre deosebire de alte localități și județe, politicienii nu au prezentat un rezumat pe înțelesul tuturor, ci s-au grăbit să voteze în majoritate. Ce au de ascuns? Cum e la alții? Aflați de la jurnalistul Cristian Hagi în emisiunea „Punctul de i”
Se împlinesc 15 ani de când o fetiță de 6 ani, Valentina, murea ucisă de câini în Constanța. Ce s-a schimbat de atunci? Câți câini fără stăpân sunt în Constanța acum și cât va dura până când vor fi strânși de pe străzi? Prezentăm cifrele în emisiunea Punctul pe i.
Tot aici puteți afla detalii despre strategia pre electorală a PSD și PMP, dar și despre un eșec de cinci milioane de euro al Consiliului Județean Constanța și președintelui său, Mihai Lupu.
Un proiect cultural care pune în valoare legendele Dobrogei a început în Constanța. Informații oferă în emisiunea Punctul pe i Sebi Patrunjei, responsabil PR, și Cristian Cealera, scriitor. Proiectul are o valoare de 964.000 lei și este finanțat prin granturi SEE.
„Am scris trei căreți și urmează să apară vomul 4. Am observat că această seria “Poveștile Mării Negre” a avut mare succes la public. Acest lucru ne bucură. Propunerea vine de la Sebi, după care ne puten pe treabă.”
„Pornim întoteaunda de la un filon real, de la un mit care există în Dobrogea. Pe unele le-am cules personal, iar pe altele le-am găsit în presa vremii, de acum 100 de ani. Le-am luat și le-am transformat pentru a le transmite publicului larg. Sunt foarte multe cazuri în care istoria și mitologia se împletesc.
De exemplu Băneasa. Parachioi este numele vechi al localității Băneasa care înseamnă “sacul cu bani.” Mitul spune că un tătar tânăr a venit în Dobrogea, și-a făcut tabără în zona Băneasa iar în noaptea respectivă a visat că urmează să descopere un cufăr cu bani, fix în același loc. A doua zi s-a trezit și a săpat în locul care se indicase în vis. A găsit ulcica cu bani. Ulterior, și-a făcut casă acolo și au mai venit și alții. Așa s-a ajuns ca localitatea să se numească Parachioi (în turcă Paraköy), și după Băneasa, de la bani.”
“Proiectul Khetanes este finanțat prin contribuția Norvegiei, Islandei și Lichtenstein-ului la dezvoltarea culturală a țărilor din Europa, printre care și România.
Banii au fost atrași prin Asociația Culturală Georgiana Rusu. Este vorba de 200.000 de Euro. Aceasta este cea mai mare sumă atrasă până acum. Este un trend pe care dorim să-l urmăm și să atragem și fonduri mai mari, chiar de un milion de Euro”
Khetanes înseamnă “împreună” în limba gitanes. Capacităm 2000 de persoane de etnie romă din județul Constanța, și le aducem la spectacole de teatru muzical, teatru de păpuși, la expoziția foto și expoziția de pictură care se vor realiza în cadrul proiectului. Colaborator este Teatrul de Stat din Constanța, care ne pune cu amabilitate la dispoziție sala studio” a explicat responsabilul de PR al proiectului, Sebi Patrunjei.
Încheiem un an greu și complicat. Încercăm să descoperim, în această ediție a emisiunii „Punctul pe i”, cine sunt constănțenii care ne-au schimbat în bine viața.
Nu e o sarcină ușoară, recunoaștem. Vorbim și despre cei care ne-au dezamăgit. Să sperăm că anul 2023 le va aduce mai multă înțelepciune celor care ne conduc. Noi vă dorim sănătate, vise împlinite și La mulți ani!
Tomis TV 