Astăzi avem o ediție deosebită a emisiunii Punctul pe i. Vă prezentăm filmul documentar despre istoria romilor, realizat în cadrul proiectului Khetanes – Împreună, finanțat din Granturi SEE. Detalii ne oferă Sebi Patrunjei, responsabil PR al proiectului.
„Acest film reprezintă un proiect cultural, dedicat promovării culturii romilor: tradiții, obiceiuri, portul popular, limba rromani. Proiectul se numește „Khetanes – Împreună” și este în valoare de 980.000 lei, finanțat din granturi SEE, adică banii vin de la Norvegia, Islanda și Liechtenstein” a explicat Sebi Pătrunjei.
Gabriel Ciobanu va candida în 2024 pentru funcția de primar al comunei Agigea. Este convins că va câștiga detașat. A vorbit în emisiunea „Punctul pe i” despre acest lucru, despre referendumul pentru demiterea primarului Măricel Cîrjaliu, dar și despre acțiunile pe care le face USR pentru copii:
„Consiliul Local din Agigea a fost dizolvat, la cererea primarului Maricel Cîrjaliu. Noi reușisem să formăm o majoritate cu care primarul nu a vrut să lucreze. Nu ne-a mai convocat, deși legea îl obligă. Dar pentru primarul comunei Agigea legea este opțională.
Ulterior, pentru că n-a fost convocat și n-a luat nicio hotărâre, instanța de judecată a luat decizia să dizolve Conisliul Local. Iar acum comuna Agigea funcționează fără Consiliu Local.
Cu toate acestea sunt mai multe realizări decât în anii în care a avut Consiliu Local functional, și chiar era de partea primarului. Iar singura explicație este opoziția.
Faptul că noi am insistat pe o problemă, cred că a dus la rezolvarea acesteia, lucru care ne încurajează. Și am insistat ca primarul să nu mai sifoneze banul public.
Primarul prezintă că a asfaltat în proporție de 90% localitatea Agigea, ceea ce este mincinos. Eu am demonstrat asta mergând în fiecare cartier” a explicat Gabriel Ciobanu, președintele filialei USR Agigea.
Cum se descurcă politicienii care sunt și oameni de afaceri? Urmăriți în emisiunea „Punctul pe i” o analiză a firmelor lui Ionuț Rusu, viceprimar al municipiului Constanța, și Mihai Lupu, președinte al Consiliului Județean Constanța.
Vorbim și despre varza de la CJC (la propriu), dar și despre traficul din Constanța și fenomenul (ne)uitării.O analiză realizată de jurnalistul Cristian Hagi.
Stargate Crewing și-a construit un sediu nou, dar care nu are locuri de parcare. Profitul mic al firmei din 2021 poate fi explicat prin faptul că s-a investit în această clădire. Totuși, profitul firmei pe 2021 este mai mic decât salariul pe care-l obține Ionuț Rusu de la Primăria Constanța.
Cifrele din 2022 sunt interesante și relevante: profitul a urcat până la 566.042 lei. Asta înseamnă un profit frumușel.
Se remarcă însă altceva, și anume valoare record a datoriilor. Astfel, Stargate Crewing are datorii de peste 4,53 milioane de lei, iar numărul angajaților a scăzut de la 58 la 34.
Acum câteva luni, la finele anului trecut, Ionuț Rusu dădea un interviu larg în Ziarul Financiar, în care vorbea despre meseria de marinar și despre ce înseamnă crewing.
Urmăriți întreaga emisiune pentru a afla informații importante despre cei care conduc azi destinele Constanței.
Profesorii au respins cea mai recentă ofertă a guvernului și continuă greva. Liderul de sindicat Mitică Iosif a explicat, în emisiunea Punctul pe i, cum s-a ajuns aici, care sunt problemele din sistem și revendicările. A vorbit și despre examenele de final de an.
Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, a fost invitatul jurnalistului Cristian Hagi în ediția din 25 mai a emisiunii Punctul pe i.
Cu acest prilej, Mihai Daraban a vorbit despre situația economică a Constanței și a României, despre necesitatea reorganizării administrative și despre Portul Constanța. O emisiune din care mulți politicieni și economiști ar trebui să își ia notițe:
„Suntem singura cameră de comerț din țară care are în titulatură și navigație. Eu mă bucur că este șantier în Constanța. În anii domniei Mazăre prioritatea absolută era Mamaia. Mă bucur că și orașul a devenit o prioritate pentru decidenți.
Dintr-o stațiune, Mamaia a devenit un pol de tranzit către Năvodari. Năvodariul nu mai este cel de acum 20 de ani. Toată coasta Mării Negre a Năvodariului este ocupată de clădiri. Este necesară o soluție alternativă. S-a vorbit de șoseaua de coastă. Trebuie să fie unite forțele în acest sens. Vedeți cum se face podul de la Brăila, în ce ritm, și este gigantic.
Cum s-a construit în Mamaia ține deja de domeniul trecutului. Nu mai comentez: fără parcaje, fără spații verzi. Practic hotelierii au devenit o minoritate. Cei care au cumpărat apartamente în Mamaia sunt foștii clienți ai hotelierilor. Și cred că numărul de locuri de cazare este mai mare în apartamentele private decât cele de la hotel. Probabil trebuia rămas în sistem hotelier. Toți care se duceau la Mazăre nu erau refuzați. Nu mă întrebați de ce. Așa s-a ajuns la ceea ce avem în Mamaia. Nu vreau să comentez prea mult de trecut. Noi știm să construim și să vindem, cam atât.
Noi în Constanța nu mai avem ce oferi. S-a retrocedat toată litosfera. Nu mai sunt terenuri lângă autostrăzi și căi ferate. Un investitor n-o să fie în mijlocul câmpului. Se preferă intravilanul datorită utilităților. Deci vorbim de orașe și municipii care să aducă aceste investiții în intravilanul lor. Din păcate așa s-a scris istoria la noi în Constanța.
Mai avem niște terenuri la marginea Portului Constanța. Eu am vorbit și cu guvernanții: le-am spus că pentru investiții trebuie să ne pregătim să oferim teren investitorilor. Au tot venit și au plecat” a explicat Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură (CCINA).
CCINA Constanța organizează o nouă ediție a Smart Energy Expo, un eveniment necesar mediului de afaceri, dar nu numai. Detalii oferă Ruxandra Serescu, director general al instituției.
„Dacă anul trecut am avut peste 20 de expozanți, anul acesta numărul s-a dublat. Ca și anul trecut, noi am încercat să combinăm. Adică, avem de la panouri fotovoltaice, eoliene, firme care se ocupă de întreținerea eolienelor, firme care se ocupă de curățarea panourilor solare. Am mers până la inteligență artificială, soluții inteligente, smart-home și multe alte componente. Avem și mașini electrice și stații electrice. Au fost și anul trecut doar că anul acesta sunt mult mai mulți interesați” a explicat Ruxandra Serescu, director CCINA.
Cristian Bușoi, europarlamentar PNL, a fost invitatul jurnalistului Cristian Hagi în emisiunea Punctul pe i. Politicianul s-a declarat convins că cele două mari investiții în sănătate din Constanța, finanțate prin PNRR, vor fi gata la timp.
A vorbit și despre potențialul economic al județului, despre momentul când în Europa se va renunța la autoturismele cu combustie internă, dar a făcut și o scurtă prezentare la zi a negocierilor dintre PNL și PSD pentru formarea noului guvern.
„Inițial, în 2008, guvernul liberal de atunci a gândit ideea a 8 spitale regionale. Ceea ce era cel mai corect. Ulterior, Comisia Europeană ne-a prezentat oportunitatea de a realiza 3 spitale în primă fază, în perioada 2014-2002, urmând ca încă 3-4 să fie după 2020.
Pentru că guvernele succesive de după 2014, din păcate multe dintre ele PSD, dar a fost și un guvern tehnocrat în 2015 [guvernul Cioloș – n.a.], pe final a fost și guvernul Ludovic Orban dar era deja foarte târziu, din păcate n-am putut cere bani mai mulți ca să facem alte spitale în exercițiul actual.
Cred însă că dacă vom face între 2020 și 2027 aceste 3 spitale regionale la Iași, Craiova și Cluj, în următorul exercițiu financiar de după 2027 mai putem cere încă 3-4. Și acolo evident Constanța trebuie să fie o prioritate, Timișoara în opinia mea, și dacă își pun resursele în comun Galați-Brăila. Cel puțin aceste trei zone ar trebui să beneficieze de spitale regionale” a explicat Cristian Bușoi
Problema obezității
„Obezitatea este o problemă medicală asociată intens cu bolile cardiovasculare, principala cauza de morbiditate și mortalitate în lume. Din ce în ce mai mult sunt legături cu cancerul. În mod evident îngreunează anumite tratamente și favorizează anumite complicații ale cancerului. Mai sunt și alte afecțiuni în zona endocrină.
Prin urmare, datorită bolilor asociate, unele dintre ele fiind chiar o consecință a obezității, în mod clar obezitatea reprezintă o mare problemă de sănătate publică. Trebuie să investim în nutriționiști”
Decarbonizarea industriei și a transporturilor de mare capacitate
„Acum în primă vază hidrogenul este foarte interesant pentru procesele industriale. Reprezintă o soluție de decarbonizare, de emisii mai puține și de eficientizare în zona siderurgică, a aluminiuluil de exemplu.
Pentru societatea de mâine, pentru următorii ani și următoarele decenii, marele avantaj al hidrogenului va fi pentru transport, mai ales pentru transportul greu, de camioane și transportul maritim.
Sunt și discuții legate de aviație dar încă n-au găsit soluția pentru design-ul avionului, pentru că hidrogenul ocupă un volum de 6 ori mai mare decât cherosenul și atunci trebuie să apară acele avioane cu burtă.
Sunt deja mașini pe hidrogen. Avem câteva la Parlamentul European. Dar pentru transportul rutier ușor soluția este cea cu baterii, adică electrificarea.
După 2035, în Uniunea Europeană se vor produce doar mașini electrice. Mașinile produse în 2030-2033 vor avea o viață de 10-15 ani. Chiar și alte continente se îndreaptă spre această direcție, inclusiv China spre suprinderea mea” a explicat europarlamentarulliberal, Cristian Bușoi.
Rugată să-l caracterizeze pe Vergil Chițac într-un singur cuvânt, Felicia Ovanesian, cea care a ocupat până de curând poziția de administrator public al Constanței, susține că actualul primar este narcisist, bădăran și totodată cel mai prost manager de resurse umane pe care l-a cunoscut vreodată.
Declarațiile Feliciei Ovanesian, pe alocuri șocante, au fost făcute în cadrul unui interviu extins, de două ore și jumătate, realizat de jurnaliștii Dorian Ioan Hapurnea și Cristian Hagi la Tomis TV, în cadrul emisiunii „Punctul pe I.”
„E narcisist, cel mai prost manager de rusursă umană de departe, bădăran. Îmi umpluse deja paharul din vinerea de dinaintea zilei de luni în care am decis să părăsesc Primăria. I-a spus Lilianei Adam, de față cu persoane din afara Primăriei”Te-ai făcut cât o teracotă!” De două ori i-a spus” a afirmat Felicia Ovanesian.
Claudiu Năsui, deputat USR și fost ministru al Economiei a fost invitatul emisiunii „Punctul pe i”, moderată de jurnalistul Cristian Hagi. Parlamentarul prezintă trei dintre măsurile USR pentru asanarea și dezvoltarea economiei românești. Poate cea mai importantă dintre acestea este eliminarea taxelor pentru salariul minim. Liderul USR a mai vorbit și despre municipiul și județul Constanța, care au rămas în urma altor județe.
„Pe partea de ecomomie propunem o reducere a taxării muncii. Avem cea mai mare taxare din Europa pe salariile mici. Cine are în prezent 3000 de lei, ar rămâne tot cu 3000 de lei. Cineva care are 4000 de lei ar plăti taxe doar pe 1000 de lei, adică pe diferența de la 3000 la 4000.
Trebuie să salvăm cota unică prin a rezolva o problemă a cotei unice. Cota unică are această problemă, și anume că importanța banului este mai mare cu cât ai mai puțini bani. Pentru cineva care are salariu minim, 100 de lei înseamnă foarte mult, mai mult decât un director de bancă care are 20.000 de lei pe lună.
Principala problemă economică a României este sărăcia. Avem un exod de oameni. Vedem această tristă realitate a deșertificării satelor. Oamenii pleacă în străinătate din trei modive, și am avut și un studiu acum câțiva ani pe tema asta: principalul factor sunt banii, multă forță de muncă necalificată pleacă pentru diferența de salariu. Următoarele două motive sunt sistemul de sănătate și educația.
Față de communism, în capitalism există faliment. În economia României la nivelul lui decembrie 1989 marea majoritate a fabricilor produceau mult mai puțin decât consumau, iar propaganda de partid ne spunea cât de mult s-a produs. Nimeni nu vedea partea de costuri” a explicat Caludiu Năsui.
Alexandra Dragomir și Ionică Pîrvu, experți coordonatori ai Ministerul Culturii, Unitatea de Management a Proiectului, au venit în Constanța pentru a susține o sesiune de informare cu privire la cum va arăta cultura în România până în anul 2030. O discuție extrem de interesantă despre ce înseamnă cultură, în ce stadiu suntem și ce trebuie făcut.
Am venit prima dată la Constanța dar urmează să mergem și-n celelalte regiuni de dezvoltare. Am avut noroc că Muzeul de Artă ne-a primit pe loc. Ne-am bucurat foarte mult de cum ne-au primit.
Am invitat la această dezbatere tot ce înseamnă autoritate publică locală din regiunea de dezvoltare, deci nu doar Constanța: Tulcea, Galați, Brăila, deci nu doar Constanța. Este un proiect cu finanțare europeană.
Politici publice pentru domeniul culturii, chiar nu s-au mai făcut în România. Avem șanse uriașe pentru întreaga țară pe domeniul cultural” a explicat Ionică Pîrvu, expert coordonator în cadrul Ministerului Culturii.
Angajații din mediul privat ar putea primi vouchere de vacanță, la fel ca și cei de la stat. Proiectul de lege a fost depus de Eugen Țapu-Nazare, senator PNL, președintele Comisiei pentru Antreprenoriat și Turism, care a fost invitatul emisiunii „Punctul pe i”, alături de Septimiu Bourceanu, cosemnatar al legii.
Aceștia prezintă avantajele proiectului pentru salariați și angajatori, dar și pentru bugetul de stat. Aflați din emisiune și când ar putea intra în vigoare.
Cel mai eleborat studiu a fost realizat de Academia de Studii Economice (ASE), de reputații profesori Doctori: Radu Mușetescu, Cristian Porumb și domnul Bogdan Glăvan. Studiul ne relevă avantajele voucherelor de vacanță. Citesc din concluziile acestui studiu, pentru angajați de exemplu:
creșterea venitului disponibil și al nivelului de trai
îmbunătățirea stării de sănătătate fizică și psihică
creșterea productivității și disciplinei muncii
creșterea calității vieții prin diversificare bugetului de consum
Pentru angajator:
reducerea costurilor cu forța de muncă
îmbunătățirea productivității muncii și reducerea absenteismului
creșterea motivării și loialității salariaților
creșterea retenției de personal
Există și multe avantaje economice, precum impactul pozitiv asupra cifrei de afaceri.
Au ardelenii o vorbă: când cineva se laudă prea mult, spun despre el că „a pus coada la prună”. De multe ori, așa acționează și politicienii din Constanța.
În emisiunea „Punctul pe i” de azi, jurnalistul Cristian Hagi analizează investițiile necesare din sănătate, dar hiperbolizate. Veți vedea o comparație cu spitalele regionale din Cluj, Iași și Craiova. În a doua parte a emisiunii sunt analizate două dintre declarațiile primarului Chițac despre traficul din oraș.
„În Constanța urmează să avem un departament Sănătatea Mamei și Copilului, un corp de spital care se construiește lângă Spitalul Județean. Amplasamentul este prost ales, spun unii medici, dar o spun în privat, pentru că acest nou corp se va construi în parcarea din spatele spitalului.
Celaltă structură care se construiește este o policlinică multifuncțională de cardiologie și oncologie, undeva pe Bulevardul Aurel Vlaicu.”
Tomis TV 