Protest în fața Primăriei Constanța, azi la ora 13:00

Avocat Mirela Doicescu reprezentanta Asociației Civice TOMIS și Daniela Ella Ghițoi din partea Asociației TACT au organizat un protest care va avea loc azi, 21 aprilie 2023, la ora 13:30, pe platoul din fața Primăriei Constanța.

După cum au declarat cele două reprezentante ale societății civile, protestul este unul apolitic, deschis oricui dorește să participe.

„Sperăm să vină și domnul primar. Să vină să discute cu cei care își exprimă nemulțumirile. Nu e nimeni pus pe scandal. Sunt doar niște constănțeni mâhniți de situația orașului nostru.

Pentru cine nu știe, asociația noastră s-a înființat anul trecut, pe fondul problemelor regulamentului de acces în zona peninisulară a orașului” e explicat Mirela Doicescu.

„Este o oportunitate pentru constănțeni să spună ce-i deranjează. Știu că sunt resemnați dar dacă stau resemnați lucrurile nu se vor rezolva. Din păcate lucrurile nu merg spre bine. Ar putea să fie mult mai bine lucrurile în oraș dacă constănțenii ar pune presiune pe cei pe care i-au ales” a afirmat Daniela Ella Ghițoi.

Pr. Eugen Tănăsescu: „Ne trăim toată viața între Sfințenie și decadență”

„Creștinul este chemat la Sfințenie. Ne trăim toată viața între Sfințenie și decadență, din care mare parte, prostia și manipularea sunt armele principale. Dacă noi creștinii avem postul și rugăciunea ca metode de a scăpa de ispită și de Diavol, ei bine, întunericul ne cheamă prin prostie și manipulare. Are și întunericul aripile lui, ca să zic așa… „

„Postul este foarte important pentru că te învață cultura înfrânării. Frânele lăsate de Dumnezeu în noi îți dau echilibrul vieții. Dialogul cu Dumnezeu se face prin rugăciune. Rugăcinunea este un fel de terapie a sufletului”

Tulburarea de spectru autist tratată gratuit la Constanța

Roxana Giubernea, directorul Centrului Școlar pentru Educație Incluzivă „Maria Montessori” din Constanța ne-a oferit toate informațiile și explicațiile necesare despre învățământul pentru copii cu nevoi speciale:

“Debutul tulburărilor de spectru autist este undeva la vârsta de doi ani. Toți copiii noștri fac progrese. Efectivele de copii, la noi, sunt de 4-6 elevi. Cel mai important pentru copilul cu nevoi speciale este ca părinții să treacă de perioada de negare cât mai repede. Învățământul special este adaptat copiilor cu nevoi speciale”.

Orice copil poate urma cursurile instituției noastre îndeplinind criteriile specifice: copiii trebuie să aibă certificat de orientare școlară pentru învățământ special și certificat de handicap. În aceste condiții pot veni în învățământul special. Suntem deschiși pentru toată lumea.

Este foarte important cum acționează părintele. Nu este ușor să conștientizezi că, copilul tău este altfel. Trebuie să treci de perioada de negare. Majoritatea încearcă învățământul de masă. Nu există învățământ normal și anormal, există doar învățământ de masă.

Însă, învățământul special este adaptat nevoilor copiilor. Lucrez de 19 ani în învățământul special. La noi efectivele sunt de 4-6 elevi. Terapiile ABA presupun lucrul 1 la 1. În învățământul de masă nu se poate obține acest lucru.

Terapiile specifice pe care le avem sunt: terapia tulburărilor de limbaj și kinetoterapie. Lucrăm pentru interesul superior al copilului.

Noi avem foarte multe parteneriate cu profesorii din învățământul de masă. Invităm pe toată lumea să participe la activitățile noastre. Noi avem un alt plan cadru de învățământ, cu discipline diferite. Avem terapiile specifice, ce a tulburărilor de limbaj și kinetoterapie.

Pe lângă aceste avem terapiile complexe și integrate precum: formarea autonomiei personale, stimulare cognitivă, ludoterapie. Toate acestea susțin și ajută elevul să-și dezvolte comportamentele adaptative și pentru a le dezvola abilitățile de viață”

Ionuț Galani: „Îmi lipsește foarte mult tatăl meu. Copiii mă ajută să merg mai departe”

Dezvăluiri emoționante din viața cunoscutului artist Ionuț Galani, care a vorbit despre pierderea tatălui său și cum l-a influențat regretatul Dumi Galani.

„Un an de zile am lucrat la un cabinet particular de fizioterapie. Ziua lucram acolo și seara cântam. Însă mi-a plăcut foarte mult muzica și atunci m-am dus pe partea asta. Îmi plăcea libertatea pe care o aveam. Mi-a plăcut să fiu liber, nu să depind de cineva.

Pasiunea pentru muzică a apărut apărut la 14 ani când ascultam Nirvana. Îmi plăcea foarte mult rockul și îmi place și acum.

M-am dus la Școala Populară de Arte. După ce m-am înscris am început să iau premii. Am fost peste tot în țara asta românească și am cântat la foarte multe festivaluri la care am câștigat premii. Și mă simt onorat că am câștigat aceste premii pentru orașul nostru, pentru că sunt constănțean și mă mândresc cu asta.

Ulterior m-am apucat de muzică grecească. La mine în casă se asculta foarte mult grecește, chiar înainte de 1989, de pe vremea lui Ceaușescu. Și mie mi-a plăcut foarte mult. Am învățat și limba pe parcurs, fără să fac un curs de greacă.

Dumnezeu mi-a dat șansa să pot să cânt și să am accent de grec.”

Ruxandra Serescu, CCINA: „Oamenii de afaceri se plâng de cum arată orașul”

Ruxandra Serescu, director general al Camerei de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța, a vorbit la Tomis Vibes despre acțiunile pe care CCINA le-a pregătit în 2023 pentru mediul de afaceri.

Totodată, directorul CCINA a punctat și problemele pe care le întâmpină mediul de afaceri local, pe ordinea de zi fiind lipsa de pregătire a orașului pentru sezonul estival.

„Toți se plâng de cum arată orașul și de faptul că nu este pregătit pentru sezonul estival. De asemenea a fost problema plajelor, cu atribuirea lor în concesiune. Mamaia este și ea, din păcate, în lucrări, iar de anul viitor vor fi demarate și alte lucrări. Practic, nu prea suntem pregătiți să deschidem sezonul estival.

Cei din agricultură sunt foarte afectați. Sunt afectați de traficul de cereale din Ucraina, și de prețurile cu care au fost comercializate. Din acest motiv sunt mulți care se gândesc dacă vor mai cultiva terenurile în acest sezon” a explicat Ruxandra Serescu

Alina Pătrăhău, Dăruiește Aripi: „70% dintre copiii din România supraviețuiesc cancerului”

Urmăriți la Tomis Vibes povestea extraordinară a Alinei Pătrăhău, femeia care „Dăruiește Aripi” și speranță copiilor bolnavi de cancer din Constanța și din România, de peste 10 ani.

„Au fost momente în care am plâns, atunci când plecam de la spital de lângă o mamă. Când ai copilul bolnav nu te mai poți concetra pe nimic. Însă mi-a plăcut foarte mult. Am încercat să fac și eu, așa cum pot lucrurile. În 2015 mi-am închis afacerea și mi-am dedicat tot timpul aici.

Din 2017 noi ne-am angajat în cadrul asociației, și funcționăm ca orice organizație internațională cu zeci de angajați. Ne-am dat seama că putem să facem ceva, de când am construit secția de oncologie pediatrică. Este singura secția ambulatorie din țară. Copiilor le este mult mai bine să doarmă acasă lângă părinții lor.

Ne-am folosit de acea prevedere a codului fiscal, care spune că 20% din profit poate fi direcționat către o asociație.”

Cancerul te smulge din universul copilăriei. Scopul nostru este să readucem acești copii în universul copilăriei. Am făcut acel registru oncologic și vă pot spune că 70% dintre copiii din România supraviețuiesc cancerului.”

„Vorbim de zeci de mii de oameni morți. Unde sunt îngropați?”

La 1 an de la începerea războiului, Ucraina este suspectată că adâncește Canalul Bîstroe, firme ucrainene lucrează la schimbarea țevilor din cartierul constănțean Coiciu, iar președintele Iohannis ne spune să nu ne mai inflamăm, pentru că vecinii noștri nu au nevoie acum să fie certați.

Despre subiectele sensibile ale momentului, fără ipocrizie, alături de analistul politic Răzvan Pantelimon, la Tomis TV.

„Mie îmi dau cu virgulă foarte multe lucruri. Îți pui niște întrebări, și vorbeam de pierderi: auzim în fiecare zi de pierderi care sunt exagerate, pentru că fiecare spune că dușmanul a pierdut mai mult și el mai puțin. Asta e clar.

Vorbim de niște zeci de mii de oameni, morți și răniți de ambele părți. Îmi pun și eu întrebarea, unde sunt îngropați toți ăștia? Că n-am văzut niște imagini. Deci, unde sunt? Teoria militară spune că la un mort ai între 3 și 8 răniți. Unde sunt toți răniții? Unde sunt acei zeci de mii de răniți, uncraineni și ruși? Sistemele medicale fac față?”

“Am ajuns să cumpărăm inclusiv sare și zahăr din Ucraina!”

Prețurile alimentelor au explodat în România!

Urmăriți la Tomis TV un interviu bombă cu Dragoș Frumosu, președintele SINDALIMENTA, despre dependența României de importurile de mâncare, lipsa unei strategii în domeniu și războiul economic global:

“Politicienii noștri stau precum ghioceii. Cantitatea de alimente din import a crescut până aproape de 70% pe rafturi, în comparație cu produsele românești. Se fac jocuri murdare în defavoarea economiei românești și a producătorilor români.”

Ovidiu Cupșa, despre dezastrul din Turcia: „Viețile oamenilor au fost compresate în 30 de centimetri”

Șeful CERONAV, Ovidiu Cupșa, a plecat voluntar alături de câțiva colegi din instituție, specializați în căutare și salvare, în zonele afectate de cutremurul din Turcia. Astăzi, se află în platoul Tomis TV și ne spune povestea unei tragedii care a marcat întreaga omenire.

„Noi avem o relație foarte bună cu Comitetul Maritim Turc și cu Consulatul General al Turciei la Constanța. Am simțit nevoia să dăm o mână de ajutor. Pe de altă parte, în cadrul centrului nostru se fac cursuri de prim ajutor, pe mare nu pe uscat, dar sunt multe similitudini.

Acolo a fost nevoie de noi în echipele de căutare și salvare. Am interpelat ministerul nostru. Domnul ministru Grindeanu, care este și vicepremier, a trimis o scrisoare către guvernul Turciei, prin Ministerul turc al Transporturilor, și a anunțat disponibilitatea noastră de a trimite un număr de patru voluntari de la CERONAV.

Inițial am crezut că mergem să oferim asistență, pe partea de expertiză, dar realitatea n-a contrazis. Cei de la DSU nu ne-au putut lua cu avioanele, așa că am plecat cu o mașină de la Constanța: am fost eu, Teodor Popa, Florin Pop și Dan Mălureanu.

După ce am trecut granița, toată lumea ne-a dat toată asistența să ajungem la locul dezastrului. Toți am fost însoțiți de poliție, până în regiunea Gaziantep. Am intrat în Turcia, a treia zi după cutrem.”

Corina Alexandru: „La 39 de ani am aflat că am cancer. Trebuie să-i dai suferinței o formă, pentru a lupta cu ea”

„Atunci când m-am internat, afară ningea iar în spital era cald și bine. Am ajuns într-un salon cu șase babe. Era un singur pat liber la gea. M-am ghemuit în pat și am început să bocesc.

M-am dus din salon în salon. Toți spuneau că au „neoplasm” și nimeni nu știa că asta înseamnă „cancer.” Legislația nu prevedea că medicul trebuie să-ți spună că ai cancer. Spuneau familiei, dar nu spuneau pacientului.

O lună am fost prăbușită. Mi-a căzut părul și dormeam cu wc-ul între picioare. După care m-am întrebat, dar de ce trebuie să mor eu?

În viața asta trebuie să-i dai suferinței o formă, ca să poți lupta cu ea.

În 2003 am înființat asociația cu care am început să lupt pentru bolnavii de cancer. Mi-am propus să obțin reconstrucție mamară gratuită pentru bolnavele de cancer. Am fost la toate emisiunile începând din 2003. M-am gărat cu acea fată, care era paralizată de la gât în jos.

Sunt o fire pragmatică. Nu mă întreb de ce mi se întâmplă mie. Nu trebuie să desfacem firul în patru. Toți pățin ceva. Nu există om, animal sau plantă care să fie perfectă.”

Psiholog Cristina Dincu: Să vorbim despre relația dintre adolescenți și părinți

Adolescența este o provocare pentru toți părinții. Cu ce probleme se confruntă copiii noștri? De ce se ascund de noi? Psihologul clinician Cristina Raluca Dincu explicâ la Tomis TV cum putem să rămânem în continuare prietenii copiilor noștri și ce metode putem folosi pentru a nu-i îndepărta:

“Pentru cei care se simt într-un impas sau consideră că doar ei se confruntă cu anumite experiențe pe care le consideră provocatoare în relația cu copilul adolescent, aș vrea sa îi asigur că este vorba despre un club extrem de generos și larg răspândit….Va invit sa ne urmăriți și sa pășiți cu încredere în acest ” club”. Pot transmite tuturor părinților ceea ce eu am ca țel: Traieste-ți viața în așa fel încât atunci când copiii se gândesc la iubire, susținere, forța de a merge mai departe și de a depăși provocările vieții, onestitate, dăruire, frumos, sa se gândească la tine, părintele lui!”

Prințul Șerban Dimitrie Sturdza: „Pentru mine, timpul petrecut în străinătate a însemnat un exil”

Prințul Șerban Dimitrie Sturdza, descendentul Domnitorului Moldovei, Mihail Sturdza, și Consul onorific al Macedoniei de Nord la Constanța este invitatul special al ediției de săptămâna aceasta a emisiunii Tomis Vibes:

“Familia Sturdza a dat acestei țări doi domnitori, Ioniță Sandu Sturdza și Mihail Sturdza. Mihail Sturdza a modernizat  Principatul Moldovei: a creat prima instituție de învățământ superior, a refăcut drumurile, a luat multe măsuri care au dus la ieșirea dintr-un stil de viață oarecum feudal. Eu sunt descendent direct din domnitorul Mihail Sturdza.  Când eram copil, în perioada comunistă, au fost situații când aveam impresia că am o tinichea de coadă, au existat și momente în care, în vremurile respective, unele persoane considerau că este mai simplu să încerce să umilească pe cineva decât să aibă o abordare creștinească.

Ușor, ușor, am înțeles că așteptările vor fi mereu foarte mari de la mine. Mi s-a explicat că trebuie să fiu atent chiar și la cele mai mici gesturi. Am fost crescut cu grija de a nu face familia și numele de râs. Sunt valori de patriotism, de dragoste de țară și de creștinism pe care încerc să le transmit mai departe copiilor mei. Încercăm să ducem mai departe un anumit spirit. 

În perioada în care m-am născut  s-a dorit dispariția acestor familii. S-a lucrat pentru dispariția acestor familii, după ce mulți au pierit la Canal și în închisorile comuniste. După aceea, au fost alte încercări de a-i determina pe oameni să ia calea exilului, lucru care s-a întâmplat destul de des. Apoi, odată ajunși în străinătate, se încerca ruperea totală prin forțarea lor să renunțe la cetățenia română. Un lucru total aberant.

Pentru mine, timpul petrecut în străinătate a însemnat un exil. Am fost întotdeauna conștient de rădăcinile mele.  Fiecare zi pe care am petrecut-o în străinătate a fost pentru mine un chin groaznic. În fiecare zi mă gândeam la reîntoarcerea în țară.”