Maria Magiru: „Cercetarea etnografică în Dobrogea a început relativ târziu, după 1972”

Realiztaorul Mihai Petre și invitata sa, doamna director Maria Magiru, au discutat în această ediție a emisiunii „Fără Mască” despre tradițiile românești și dobrogene, așa cum sunt acestea conservate și expuse în incinta Muzeului de Artă Populară din Constanța.

De la istoricul clădirii și interesanta poveste a înființării instituției și până la spectaculoasele costume populare ce pot fi vizitate la cel de-al doilea etaj, sunteți invitați să admirați, printre altele, o impresionantă colecție de icoane pe sticlă, o poveste a ștergarelor dobrogene, o expoziție cu totul deosebită a scoarțelor (covoarelor) din satele românești, cu precădere din Moldova, o prezentare a unor vase de ceramică deosebite și a unor obiecte din aramă utilizate în satele dobrogene.

„Cercetarea etnografică în Dobrogea a început relativ târziu, după 1972, atunci când, în toată țara, se organizaseră deja muzee de etnografie aproape în toate provinciile istorice.

Constanța rămăsese fără un muzeu de etnografie, ceea ce i-a ambiționat pe cei care conduceau pe vremea aceea destinele județului Constanța. Își doreau la Constanța un muzeu de artă populară.

Ideea le-a fost dată de marii specialiști de la București. În Dobrogea venea marele Profesor Gheorghe Focșa, directorul Muzeului Satului din București, care între 1958 – 1960 a strămutat prima casă de la Ostrov, care era specifică Dobrogei.

După el venea marele Profesor Tancred Bănățeanu, directorul Muzeului de Artă Populară, la acel moment, care se ocupa de cultura materială” a povestit doamna Maria Magiru.