Ana-Maria Vătămanu: „La Constanța, din 847 km de drumuri doar 360 sunt funcționali, iar 105 sunt drumuri de pământ”

Recent, Asociația de Dezvoltare Durabilă a județului Constanța a împlinit un an de la înființare. Despre rostul și activitatea acesteia în contextul problemelor macro ale județului, proiectele care beneficiază deja de finanțare, sumele atrase și în cât timp vor fi finalizate, relația cu autoritățile administrației locale și centrale, moderatorul Mihai Petre a discutat cu președintele ADD, Ana-Maria Vătămanu.

O emisiune despre potențialul județului Constanța, încă nefructificat la nivel maxim de oportunități și așteptări.

„În ultimii 15 ani făcut ceea ce fac și azi, dar în mediul privat. Am o carieră construită în mediul privat în atragerea de fonduri europene.

Am făcut foarte multe proiecte în toată țara. Am participat la proiecte de carieră: de exemplu în anul centenar al lucrat Curtea Domnească de la Târgoviște. A fost un proiect de ordinul zecilor de milioane de Euro.

Am lucrat și în trecut pentru județul Constanța. M-am axat pe infrastructură. Și azi infrastructura a rămas tot pe primul loc. Din acest motiv un prim-proiect al asociației a fost unul de infrastructură.”

Întrebată ce părere are acum despre situația economică din județul Constanța, Ana Maria Vătămanu a răspuns că situația nu este atât de gravă cum s-ar putea crede:

„Sunt un om foarte determinat. Treaba mea este să așez la aceeași masă toți factorii importanți. Săptămâna trecută au fost la Constanța șapte secretari de stat. N-au venit doar să facem poze. Noi le pasăm o responsabilitate, și se văd lucrurile acestea.

Infrastructura este pe primul loc în județul Constanța. Din 847km de drumuri doar 360 sunt funcționali, iar 105 sunt drumuri de pământ deși sunt drumuri județene. Este grav, dar așa stau lucrurile. Noi intervenim doar pe drumurile județene, nu avem competență pe cele naționale.

Nici documentații nu existau, adică ridicări topografice și cadastre. Așa cum nu exista un plan de măsuri. Până la urmă la baza acestor proiecte stau documente.”

Arhitect Radu Cornescu: „Hanul Balcan era cel mai mare din oraș. Aici se opreau toți comercianții”

“Îmi amintesc Hanul Balcan înainte de 1979, când a început reconstrucția lui și îmi amintesc și când am venit aici, că era o berărie în spate. Este o clădire distrusă. După ’90 moștenitorii au căutat să revendice, dar și după ce a fost retrocedat n-a fost conservat. S-au furat uși, ferestre, până și hota. În momentul de față este un peisaj lunar” a explicat arhitectul Radu Cornescu

“Este un monument istoric, care a făcut parte dintr-un context comercial în urmă cu 80 – 100 de ani. După 1900, până la Primul Război Mondial, configurația orașului s-a schimbat, în primul rând datorită portului.

În 1915 s-a încercat o reconfigurare, făcută de Dobrescu. Actuala stradă Ștefan cel Mare era un pol comercial. Strata Atelierelor nu poartă la întâmplare acest nume. În zonă și-au făcut apariția mai multe hanuri. Aici erau mai multe hanuri, o concentrare” a explicat istoricul Raul Ivan

Moderatorul Mihai Petre și invitați săi, arhitectul Radu Cornescu și istoricul Raul Ivan, vorbesc „Fără Mască” despre trecutul, prezentul și viitorul Hanului Balcan, de la amplasarea acestuia în contextul timpului, la funcționarea sa din perioada interbelică, la modificările substanțiale de structură aduse în perioada comunistă și până la degradarea accelerată de după anul 2000. O emisiune realizată în curtea interioară, cu imagini în exclusivitate din întregul ansamblu arhitectural.

Ion Constantin: „Ideea de a cumpăra Hanul Balcan este de patru ani. A fost o cursă nebună după cei nouă moștenitori.

În cadrul emisiunii „Fără Mască” realizată de Mihai Petre, fostul prefect Ion Constantin a povestit pentru prima dată cum a ajuns să dețină Hanul Balcan din Constanța, și de ce și-a dorit acest la nivel personal acest proiect de amploare:

„Ideea de a cumpăra Hanul Balcan este de mai bine de patru ani de zile. A fost o cursă nebună după cei nouă moștenitori. Fiecare moștenitor a ajuns pe alte continente decât Europa, vorbim de America, de Canada. A fost o cursă de patru ani de zile, complicată pentru mine.

Ca să nu mă întrebați dumneavoastră, eu declarații de avere depun de ceva vreme, așa că partea de bani mă privește exclusiv, credite ipotecare și ajutor din partea familiei. Este un efort pentru mine și pentru toată familia” a declarat Ion Constantin

Hanul Balcan așa cum arată în prezent
Hanul Balcan așa cum arată în prezent

Elena Frîncu: „Datorită handbalului eu n-am simțit că trăiesc în comunism”

„O spun cu mare bucurie la tine în emisiune. Eu n-am simțit că am trăit în comunism. Datorez asta handbalului. Capitalismul mi s-a părut mult mai dur. În primul rând, dacă greșești, ai doar două șanse: să te aliniezi la reguli, norme și principii sau să ieși din joc. Altă șansă nu ai.”

Moderatorul Mihai Petre și invitata lui, doamna Elena Frîncu, caută explicații cu privire la declinul sportiv al României, în special la sporturile pe echipe, dar și soluții de redresare a situației de fapt și de revenire în topul mondial.

Cât este de importantă educația sportivă din școală și de acasă, cum se obținea performanța în comunism și ce anume este diferit în democrație, cât de mult contează ca sportul să nu fie condus de politruci, cine mai face scouting în școli și licee, în cât timp și cu ce eforturi am putea reveni la performanțele obținute la JO de la Atena sunt doar câteva dintre punctele atinse în cadrul dialogului purtat de cei doi.

O emisiune în care s-au depănat multe amintiri frumoase, inclusiv din perioada de glorie a echipei Hidrotehnica și din finala Campionatului Mondial de handbal feminin, ediția 1973, atunci când România, cu Elena Frincu pe teren, obținea medalia de argint în fața Iugoslaviei.

„Corneliu Coposu era perceput ca cel mai mare pericol pentru Partidul Comunist, mai ales după moartea lui Iuliu Maniu”

Personalitatea monumentală a seniorului Corneliu Coposu este evocată astăzi de moderatorul Mihai Petre și invitatul său, secretarul personal și președintele executiv al Fundației care poartă numele fostului lider țărănist, Ion Andrei Gherasim. Când și cum s-au cunoscut cei doi, ce s-a întâmplat la Tămădău în anul 1947, cum a rezistat seniorul în cei 17 ani de temniță comunistă grea, episodul TAB din ianuarie 1990, reînființarea PNȚ și impactul major pe care l-a avut asupra evoluției României democrate de după 1989 sunt doar câteva dintre subiectele pe care le puteți urmări în emisiunea „Fără Mască”. O incursiune captivantă în viața singurului om de stat al României post-decembriste, Corneliu Coposu.

„Iuliu Maniu este unul dintre creatorii Uniunii Europene.”

„Corneliu Coposu, în ianuari 1990, a vorpit despre integrarea României în structurile euroatlantice.”

„Totul a început cu primul guvern comunist, din 6 martie 1945. Din acel moment a început să se pună întunericul peste România. Nu trebuie uitat nici ceea ce s-a întâmplat în 1946, cu alegerile furate. Sau 10 noiembrie 1946 când Partidul Național Țărănesc a fost cel care a câștigat alegerile cu peste 70%, și lucrurile au fost întoarse, și a fost fraudat peste tot și mințit poporul.”

„În 1947 a fost momentul în care trebuia distrus Partidul Național Țărănesc, în frunte cu liderul său, Iuliu Maniu și cere-i erau alături. În acel momentul nu exista încă Securitatea. Erau serviciile Partidului Comunist, deci era Siguranța Partidului Comunist.”

„Iuliu Maniu a spus de fiecare dată că noi trebuie să facem astfel încât să se afle afară despre ceea ce se întâmplă în România. Era o nemulțumire în privința lui Churchill. Am fost înșelați de toți. Dar și Iuliu Maniu și liberalii au susținut că singura cale a României este cu americanii, cu englezii și francezii. Dar Iuliu Maniu nu putea să vină și să spună că a fost dezamăgit de atitudinea lui Churchill.”

„Elita României a fost omorâtă, dar nu călcată în picioare, pentru că n-au cedat.”

Gheorghe Stănescu, fost director Petromidia: „Prețul la energie se va stabiliza”

„După mine, la ora actuală, faptul că războiul a făcut mari necazuri Ucrainei, care este și mare producător de îngrățăminte, dar să sperăm că acest război nu va dura prea mult, atunci prețul se va stabiliza.

Prețul nu o să mai fie cum a fost, pentru că necesitățile vor fi încă mari. Producătorii mari o să-și piardă din importanță, pentru că situația a arătat că trebuie să ai o independență energetică. Iar asta nu o poți face decât local, că este nucleară sau energie verde.

Deci, după mine, prețul se va stabiliza, între ce avem acum și prețul din trecut, undeva la mijloc. Nu există altă situație” a explicat Prof. Gheorghe Stănescu, fost director Petromidia

O emisiune despre cum (nu) ne valorificăm bogățiile naturale cu care am fost binecuvântați din belșug.

Dănuț Culețu: „După ’90 am crezut că vom schimba România rapid. Am fost naivi”

Moderatorul Mihai Petre și invitatul său, fostul prefect și parlamentar de Constanța, membru fondator al PNL, Dănuț Culețu, vorbesc despre situația politică din România de după evenimentele din 1989: cauzele care stau la baza inflației galopante, despre degradarea calitativă a clasei politice de după 1989 și până astăzi și cum a influențat această degradare mersul societății în ansamblul ei, despre turbulențele prin care trece Partidul National Liberal de la alegerile parlamentare din anul 2020 și perspectiva unei alianțe pe termen lung cu PSD, dar și despre Constanța noastră cea de toate zilele. O emisiune despre prezent și viitor, prin lecțiile trecutului.

„Faptul că n-a existat o atitudine civică sau o mișcare civică bine structurată care să aibă și capacitatea să preia politic conducerea unei țări a făcut ca cei din rândul doi al Partidului Comunist, plus serviciile care au avut un rol foarte important să vină în față fără probleme. Și abilitățile de manipulare binecunoscute au fost folosite de o asemenea manieră încât totul a fost rezolvat…”

Aurelia Lăpușan: „Îmi doresc o istorie a Dobrogei în zile și fapte. Am fișat anul, luna și ziua”

Doamna Aurelia Lăpușan este unul dintre puținii oameni care și-au dedicat o bună parte din viață aducerii la lumină a inestimabilului tezaur național și dobrogean din documente de arhivă. Ultima sa creație se concentrează pe moștenirea lăsată de una dintre cele mai prestigioase femei din istoria României, Ana Aslan.

Amănunte interesante despre viața sa, despre pionieratul mondial în domeniul geriatriei și gerontologiei, despre rezonanța internă și internațională a numelui Ana Aslan, înainte și după 1989, dar mai ales despre Gerovitalul cel de toate zilele, la care au apelat, printre alții, John Fitzgerald Kennedy și Nikita Hrușciov, vă sunt prezentate astăzi în cadrul emisiunii „Fără Mască”, moderată de Mihai Petre.

O ediție în care moștenirea națională se împletește cu cea dobrogeană, în cărți și documente spectaculoase de arhivă

Valentin Ionescu: Nu cumva Ungaria și-a exportat o problemă în România prin benzinăriile Mol? 

Cu toții am văzut cozile kilometrice de la benzinării și asaltul rafturilor cu ulei din ultima săptămână și ne întrebăm: oare ce urmează?

„Dacă ne aducem aminte, majorarea prețurilor la carburanți a pornit de la benzinăriile Mol. Că erau francizate sau că nu erau francizate, asta e o altă discuție.

Nu cumva Ungaria și-a exportat o problemă în România? Pentru că în Ungaria s-au plafonat prețurile la benzină și motorină din motive electorale, și atunci Mol aflându-se într-o pierdere probabil că a dat dispoziție ca la toate benzinăriile pe care le are în străinătate să urce prețul ca să-și recupereze costurile sau să obțină un profit, dacă în Ungaria nu are cum”

Despre cum este, dar mai ales cum va fi afectată economia României de războiul din Ucraina vorbește astăzi unul dintre cei mai apreciați consultanți economici, Valentin Ionescu, invitatul moderatorului Mihai Petre. O emisiune „Fără Mască” despre economie în timp de pandemie și război.

Silviu Predoiu, fostul șef al SIE: „Obiectivul lui Putin este readucerea strălucirii Rusiei Imperiale”

“Noi suntem înconjuraţi de nostalgicii măreției pierdute. Avem un Orban care vorbește de Regatul Ungariei, despre măreția Ungariei. Avem un Erdoğan care vorbește despre neo-otomanism, despre măreția Imperiului Otoman. Și Putin este în aceeași situație” a explicat Silviu Predoiu, fostul șef al Serviciului de Informații Externe

„Este lumea o tablă de șah iar statele niște simple piese care sunt mutate fie de liderii lor, fie de o mână nevăzută, în funcție de interese?”, este întrebarea la care moderatorul Mihai Petre și invitatul său, fostul director al Serviciului de Informații Externe, Silviu Predoiu, caută să răspundă în ediția de astăzi a emisiunii „Fără Mască”.

Din această perspectivă aflăm cum vede unul dintre cei mai informați oameni din România posibila invadare a Ucrainei de către armata Federației Ruse, ce urmărește cu adevărat Vladimir Putin, cum se (re) poziționează economic și militar Statele Unite ale Americii, China și principalele Puteri Europene, unde este România în tot acest puzzle care capătă noi forme și noi dimensiuni. O emisiune despre cine conduce lumea, cu sau fără război.

Vin americanii! What’s next?

Mișcările de trupe rusești de la granița cu Ucraina au pus întreaga lume pe jar.

Era previzibil acest gest de forță, ce urmărește Vladimir Putin, care sunt șansele declanșării unui război total, cât este România de pregătită în cazul unei invazii și pe unde s-ar putea produce aceasta sunt doar câteva dintre întrebările la care moderatorul Mihai Petre și invitatul său, istoricul și analistul militar, Marian Zidaru, caută răspunsuri în ediția de astăzi a emisiunii „Fără Mască”.

IPS Teodosie, despre marile provocări de credință aduse de pandemie

Moderatorul Mihai Petre și invitatul său special, IPS Teodosie, au vorbit „Fără Mască” despre marile provocări de credință aduse atât de pandemia de Sars-CoV-2, cât și de anumite măsuri restrictive adoptate de statul român, despre relația dintre Dumnezeu și știință, despre obligativitatea vaccinării și a introducerii Certificatului Verde în societate, despre cum am evoluat spiritual și ce avem de învățat din experiența anilor pandemici.

O emisiune despre rolul și rostul Bisericii în vremuri tulburi, dar și în viața cea de zi cu zi.