Marele actor român, Nicodim Ungureanu, este invitatul de astăzi al moderatorului Mihai Petre.
Câte filme are la activ, ce personaj i-a „venit” cel mai bine, care este cel mai bun regizor, respectiv actor român, cum a lucrat cu Gerard Depardieu și Harvey Keitel în „Condamnat la viață”, dar și cu Mickey Rourke și Anthony Delon în „21 Rubini”, cine i-a influențat cariera, în ce filme și spectacole va mai juca până la finele acestui an, câtă nevoie are Constanța de un nou teatru, cum se trăia Paștele în satul în care a copilărit, sunt doar câteva dintre întrebările la care puteți afla răspunsuri în ediția de astăzi a emisiunii „Fără Mască”.
O ediție despre nevoia de artă și cultură, într-o lume măcinată de ceartă și de ură.
Tomis TV @ Televiziune în flux digital din Constanța
Fiică a luptătorului anticomunist Gogu Puiu, fondator al Mișcării de Rezistență „Haiducii Dobrogei”, Zoe Rădulescu s-a născut în închisoarea comunistă unde a „copilărit” până la vârsta de 1 anișor și 7 luni sub atenta supraveghere a torționarului Vișinescu.
Nu a văzut lumina soarelui până când nu a plecat cu o altă deținută, care se elibera înainte de mama sa. Cum s-au acomodat ochișorii de copil cu lumea de afară, despre care nu știa absolut nimic, ce a simțit la reîntâlnirea cu mama sa Olimpia, în „libertate”, la ce vârstă a rămas orfană de ambii părinți, când a început să aibă probleme la școală din cauză că era fiica lui Gogu Puiu, cât timp i-a fost pe urme Securitatea și în ce fel i-au otrăvit viața privată, cum i s-a schimbat viața după Revoluție și cu ce se confruntă în prezent, sunt doar câteva dintre reperele unei povești teribile, care poate oricând constitui subiect de film.
O emisiune document despre o frântură din eroismul femeilor martir din temnițele comuniste.
Moderatorul Mihai Petre și invitatul său, directorul ziarului Cotidianul, reputatul jurnalist Cornel Nistorescu, analizează astăzi anul electoral 2024.
Cine câștigă în urma comasării alegerilor europarlamentare cu cele locale, în ce măsură răspund partidele, în special PSD și PNL, la nevoile reale ale românilor, cum pot profita AUR și Polul Dreptei de modificările aduse calendarului electoral, care sunt cele mai vehiculate scenarii pre și post alegeri, cine este principalul favorit al alegerilor prezidențiale, ce se prefigurează pentru anul 2025 din punct de vedere fiscal, sunt doar câteva dintre întrebările la care puteți afla răspunsuri în ediția de astăzi a emisiunii „Fără Mască”. O emisiune despre agenda partidelor vs. agenda românilor.
A fost sau nu a fost Revoluție?” și „Cine a tras în noi?” sunt întrebările la care invitatul moderatorului Mihai Petre, generalul Cătălin Ranco Pițu, răspunde astăzi, „Fără Mască”.
Vă invităm să vă așezați confortabil și să urmăriți integral emisiunea în care veți afla adevăruri care nu s-au spus niciodată de la cea mai autorizată sursă existentă, procurorul militar care a semnat rechizitoriul dosarului Revoluției din decembrie 1989.
Printre temele care au primit răspunsuri fără echivoc, se numără: rolul jucat de Ion Iliescu în evenimentele derulate în urmă cu 34 de ani, posibilitatea invadării României de către trupele sovietice din URSS și Ungaria, implicarea directă și indirectă a GRU-KGB în preluarea puterii după plecarea lui Ceaușescu de pe acoperișul CC, existența teroriștilor, manipularea prin intermediul TVR, masacrul de la Otopeni, asasinarea grupului Tosca și procesul lui Nicolae Ceaușescu. O emisiune care risipește îndoieli și lămurește întrebări fără răspuns în ultimele trei decenii.
În săptămâna premergătoare Praznicului Împărătesc al Nașterii Domnului, moderatorul Mihai Petre și invitatul său, maestrul Dan Puric, vorbesc despre ce a mai rămas din semnificația reală a acestei mărețe sărbători creștine în epoca vitezei și a consumerismului.
Ce loc mai are si ce rol mai joacă Mântuitorul Iisus Hristos în viața cotidiană, în ce sens merge și către ce anume se îndreaptă omenirea, care sunt principalele pericole care pândesc identitatea națională, de ce este atacată Sfânta Biserică, cum ne apărăm copiii de curentul progresist, unde este și ce a mai rămas din esența poporului român și ce fel de vremuri se întrevăd la orizont sunt doar câteva dintre subiectele rezultate din tema centrală a emisiunii și pe care le puteți vedea dezvoltate într-un dialog deschis despre credință, adevăr și națiune.
Mărirea și decăderea rugby-ului românesc este subiectul principal al ediției de astăzi a emisiunii ” Fără Mască”.
Moderatorul Mihai Petre și invitatul său, domnul Hacic Garabet, fost secretar general al Federației Române de Rugby, vorbesc astăzi despre perioada în care „stejarii” jucau de la egal la egal cu Noua Zeelandă sau Franța iar naționala era alcătuită din peste jumătate din senzaționala echipă a „Farului”, când a început declinul, ce avea în plus rugby-ul în comunism și nu a mai avut în democrație, care sunt explicațiile prestației lamentabile de la recentul Campionat Mondial, de ce nu demisionează președintele Federației, cine ar putea să revitalizeze acest sport deosebit și care este viitorul acestuia. O emisiune despre ce forță am fost și, din păcate, nu mai suntem.
Moderatorul Mihai Petre și invitatul său intră astăzi în culisele activității de compozitor/producător.
De la studiul pianului și până la cea mai proaspătă reprezentație susținută în Statele Unite ale Americii, Adrian Stavian ne vorbește astăzi despre trupele și soliștii care i-au trecut pragul studioului de producție, cel mai drag și complex proiect muzical, „Ciuleandra”, colaborarea cu Ovidiu Lipan „Țăndărică” și Gheorghe Zamfir, evoluția/involuția și viitorul fenomenului muzical, dar și despre cum și de unde îi vine inspirația pentru compoziții. O emisiune cu și despre un profesionist desăvârșit și un om deosebit.
Mihai Petre și invitatul său, arhidiaconul și tenorul Ionuț Boancheș, vorbesc astăzi despre legătura dintre slujirea din Sfânta Biserică și cea de pe scena Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski”.
Când a pășit și când a cântat prima dată în Biserică, respectiv pe scena operei, cât de mult l-au ajutat în carieră studiile de specialitate, teologice și artistice, în ce măsură este importantă pregătirea pentru sporirea darului, unde au fost cele mai mari emoții, la hirotonie sau la primul spectacol de operă, cum se împletesc cele două activități, ce înseamnă prezența în Corala „Armonia” sunt doar câteva dintre întrebările la care puteți afla răspunsuri în ediția de astăzi a emisiunii „Fără Mască”.
O ediție despre frumos într-o lume asaltată de opusul său.
Moderatorul Mihai Petre vă prezintă astăzi povestea de viață a campioanei Daniela Sofronie.
De la primii pași făcuți către gimnastică și până la lupta cu depresia, marea noastră campioană rememorează primul titlul de campioană națională obținut la doar 7 anișori, rolul avut de profesorii constănțeni în carieră, experiența extraordinară din Centrul de la Onești, primele competiții și rezultate internaționale, marea nedreptate care i s-a făcut la Campionatele Europene de la Amsterdam, aurul olimpic obținut la Atena, precum și retragerea din activitate la doar 18 ani.
Daniela vorbește și despre munca și eforturile care au stat în spatele performanței, despre palmele rupte, tibiile umflate, ruptura musculară care și astăzi îi dă dureri, despre seriozitatea și disponibilitatea la sacrificiu care par să lipsească tinerilor care doresc să facă performanță, precum și despre o perioadă delicată din viața sa, dar pe care a depășit-o cu succes. O emisiune de colecție cu un om de colecție.
Moderatorul Mihai Petre și invitata sa, experta în educație, Paloma Petrescu, vorbesc despre cât de educată este astăzi România și cum va fi în următorii ani.
Cei doi analizează Legea învățământului preuniversitar, cât de utilă este, ce aduce în plus, de când se poate aplica, dacă era în mod real nevoie de o nouă Lege sau dacă a fost doar rodul unui orgoliu prezidențial „nereperat”.
De asemenea, dialogul de astăzi caută să răspundă și altor întrebări importante, cum ar fi: este consumul de substanțe interzise în instituțiile de învățământ scăpat de sub control, cât de importanți sunt cei șapte ani de acasă în evoluția unui elev, cum era pe vremuri vs. cum este astăzi, de ce analfabetismul funcțional pare să devină un fenomen național, unde vom fi peste 20 de ani.
Unul dintre cele mai frumoase și mai puțin cunoscute muzee ale Constanței, cel al Portului, intră într-un mult așteptat și binemeritat proces de reamenajare.
Moderatorul Mihai Petre și custodele muzeului, George Varsami, vă prezintă astăzi istoria Pavilionului Regal, clădirea în care funcționează muzeul, dar și câteva piese de excepție care atestă nașterea și evoluția Portului Constanța, prezența familiei regale în Pavilionul Regal, o bibliotecă cu documente specifice activității portuare, precum și alte povești cu adevărat deosebite ale instituției care, în scurt timp, va redeveni una dintre cele mai importante atracții turistice ale județului Constanța.
„Regele Carol I a văzut potențialul economic al litoralului. Este cel care a insistat pentru construirea Portului Constanța, în condițiile în care marii oameni politici ai României, de la vremea respectivă, n-au fost de acord. Și numesc aici oameni deosebiți precum Petre Carp, Ion Brătianu.
N-au vrut să investească în litoral de frica Rusiei, ca și în ziua de azi. Războaiele ruso-turce, duse de aproape un veac pe acest teritoriu, făcea riscantă investiția într-un port pe litoralul românesc. Regele a insistat totuși, și până la urmă s-a făcut Portul Constanța, asta deși, Carol I nu suporta marea, însă i-a recunoscut importanța economică.
Denumirea de “cuib al Reginei” este una populară, în sesnul că, anglo-saxonii spun “nest” adică loc de odihnă. Pavilionul Regal a ars în urma unui scurtcircuit în 1927, și a fost refăcut în 1928-1929, cu mari eforturi.
În aceeași perioadă s-a construit și Balcicul. În 1930 revine Carol pe tron și i-a interzis mamei sale orice participare la viața publică, deci nu mai venea nici în zilele de 15 august la Constanța, deși era patroana Ligii Navale Române. N-o mai lasă să participe. Regina a mai trecut în 1936, iar ulterior, până în 1938, atunci când a murit, Regina Maria nu a mai trecut pe aici.
Vizitele celor două regine nu au conotație politică, dar, în 1914, a venit aici Țarul Nicolae al II-lea. România a schimbat atunci sistemul de alianțe: a renunțat la Puterile Centrale și s-a alăturat Antantei. Acest sistem de alianțe, zicem noi azi, a fost favorabil României.
De la prima căbănuță din lemn s-a ajuns la o nouă clădire, din beton și cărămidă. În 1963, când au început lucrările de mărire a Portului Constanța, și, sub pretextul construirii digului de larg, este demolată acea parte de clădire. Nu mai poată fi considerată de patrimoniu din moment ce a fost mutilată. A fost transformată în muzeu în 1996″ a explicat istoricul George Varsami.
Tomis TV 